Ascultă Radio România Reșița Live

Plămânul limbii și literaturii române din Basarabia, Grigore Vieru ar fi împlinit 90 de ani!

„Dintre toate religiile, cea mai frumoasă este mama..” striga de peste Prut, poetul Grigore Vieru care a văzut o parte din cerul românesc oglindit în jumătate de Prut acum 90 de ani pe 14 februarie februarie 1935 în satul Pererîta, ca fiu al lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic.

Plămânul limbii și literaturii române din Basarabia, Grigore Vieru ar fi împlinit 90 de ani!

Articol editat de Anca Bălălău, 14 februarie 2025, 21:43 / actualizat: 15 februarie 2025, 12:19

„Cum să-ţi spun, Fratele meu drag, Tu care ne-arăţi ce duios- Trec cuvintele româneşti-Prin roua suferinţei noastre”…cum poţi scrie cu sufletul clătit în roua suferinţei naşterii unui poet care a iubit poporul său cu durerea propriei sale faceri?
Ca un urlet de femeie ce naşte este poesia lui Grigore Vieru, un urlet din care limba română este mărturisitoare de botez şi lacrimă…
Ceva se-ntâmplă azi cu noi:
Azi lacrimile sunt gunoi.
Eu mor pe cruce pentru ea,
Iar lumea hohoteşte rea.
Nici nu ştiu, iată, în chinul meu,
De-am mai trăit!
Vesteşte-L, mamă, pe Dumnezeu
Că am murit!
Din pâine iau, să pot zbura,
Cât de pe flori albina ia.
Dar tot eu sunt şi judecat
Că, trândăvind, m-am îmbuibat.
Nici nu ştiu, iată, în chinul meu,
De-am mai trăit!
Vesteşte-L, mamă, pe Dumnezeu
Că am murit!
Ajuns-am a umbla mereu
În braţe cu mormântul meu.
Şi nu ştiu unde să-l mai pun
Să am un somn mai lin, mai bun.
Nici nu ştiu, iată, în chinul meu,
De-am mai trăit!
Vesteşte-L, mamă, pe Dumnezeu
Că am murit!
A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tînărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe” .

La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesor de limba și literatura română și latină și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.

A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.

Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană.

Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec.
Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți.

„Mai târziu poetul face următoarea mărturisire: Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”.

Din păcate, destinul său tragic se confirmă pe 16 ianuarie 2009, când Grigore Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire.
Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară.

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestema unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.
Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri,
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.
Nu frica, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.

A pierdut lupta cu viața pe data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Grigore Vieru a fost înhumat pe 20 ianuarie 2009 la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană.
La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol.
Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici.

Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga Republică ținând un moment de reculegere.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.

Epilog:
Plămânul limbii și literaturii române din Basarabia, Grigore Vieru împlinea astăzi 90 de ani. Moartea l-a luat, pe 18 ianuarie 2009, pentru că ea n-a avut niciodată mamă, n-a avut niciodată copii.

’’Îl iubesc pe Dumnezeu, chiar dacă pare să fi uitat Patria mea; îmi iubesc Patria, chiar dacă pare să-l fi uitat pe Dumnezeu”,scria regretatul poet, iar nouă ne rămâne datoria de a-L iubi pe Dumnezeu și de a-L ruga să-și ocrotească copiii de pe cele două maluri ale Prutului!

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro

Etichete:
Ziua în care Marin Sorescu a plecat: 8 decembrie 1996
Poveşti de viaţă luni, 8 decembrie 2025, 20:23

Ziua în care Marin Sorescu a plecat: 8 decembrie 1996

Considerat cel mai mare dramaturg român postbelic şi cel care împreună cu Nichita Stănescu, a revitalizat imaginea poeziei româneşti,...

Ziua în care Marin Sorescu a plecat: 8 decembrie 1996
In memoriam, M.J. Mihai I, ultimul rege al României
Poveşti de viaţă vineri, 5 decembrie 2025, 08:00

In memoriam, M.J. Mihai I, ultimul rege al României

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie” mărturisea Regele Mihai I. Fără Majestatea Sa lumea de...

In memoriam, M.J. Mihai I, ultimul rege al României
Constantin Noica: Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci şi să devină
Poveşti de viaţă joi, 4 decembrie 2025, 18:21

Constantin Noica: Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci şi să devină

„Suntem niște zei proști, niște zei nemuritori care ne-am uitat destinul‘‘, spunea filosoful și eseistul, mentor spiritual al unor...

Constantin Noica: Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci şi să devină
Rainer Maria Rilke, 150 de ani de la moarte
Poveşti de viaţă joi, 4 decembrie 2025, 15:15

Rainer Maria Rilke, 150 de ani de la moarte

Rainer Maria Rilke a văzut lumina zilei, acum 150 de ani, pe 4 decembrie 1875 la Praga și a trecut la cele veșnice pe 29 decembrie 1926 la vârsta...

Rainer Maria Rilke, 150 de ani de la moarte
Poveşti de viaţă marți, 2 decembrie 2025, 19:50

Adrian Pleşca (Artan) a murit la 64 de ani

Adrian Pleşca, cunoscut de întreaga țară sub numele de Artan, s-a stins din viață marți, 2 decembrie, la vârsta de 64 de ani. Fondator al...

Adrian Pleşca (Artan) a murit la 64 de ani
Poveşti de viaţă marți, 2 decembrie 2025, 12:27

Un nume al muzicii clasice mondiale: Dinu Lipatti, 75 de ani de la moarte

La 75 de ani de când s-a stins, ne reamintim că Dinu Lipatti a trăit în cel mai fast moment din existența României moderne, o perioadă...

Un nume al muzicii clasice mondiale: Dinu Lipatti, 75 de ani de la moarte
Poveşti de viaţă sâmbătă, 29 noiembrie 2025, 15:43

La mulți ani, Daniela Nane!

Astăzi, transmitem un gând frumos uneia dintre prietenele Radio Reșița, un susținător loial al Campaniei Umanitare Muzică pentru Viață,...

La mulți ani, Daniela Nane!
Poveşti de viaţă marți, 25 noiembrie 2025, 18:33

Drum lin, Ioana Mihăiescu

La câți oameni dragi pleacă, în prag de Sărbători de Iarnă aveau nevoie de un arhitect care să le reconstruiască sufletele în Rai… și...

Drum lin, Ioana Mihăiescu