Rețetele dacilor

La mulți ani români, la mulți ani România!

Să fiți bine, să aveți bucurii, fără urme de tristețe. Sufletul să vă fie plin de speranță așa cum l-au avut înaintașii noștri. Trebuie să ne respectăm înaintașii care ne-au demonstrat că speranța învinge. 1 Decembrie 1918 a unit pe toți vorbitorii de limbă românească. Indiferent că suntem din Banat, Transilvania, Oltenia, Moldova  sau Dobrogea noi sărbătorim astăzi ROMÂNIA, țara mea de glorii, țara mea de dor- cum spunea poetul nepereche.

Nu mi-am propus să vorbesc mai mult despre ce au făcut înaintașii noștri, noi nu ne ridicăm la înălțimea lor, noi doar trebuie să păstrăm ce ne-au lăsat ei.
În Banat, dar și în alte zone ale României se spune că o casă strămoșească nu se vinde. Să luptăm și să păstrăm ce ne-au lăsat străbunii noștri.
Într-u acest deziderat trebuie să ne păstrăm cultura, obiceiurile și gastronomia.
Din 1918 pâinea a început să fie tot mai prezentă pe mesele românilor. În Banat și Ardeal se mânca și carne, de fapt la sărbătorile religioase și Duminicile. În celelalte regiuni legumele erau cel mai des pe masă. Găina și porcul erau cărnurile cele mai consumate. Orășenii se ospătau mai bine ca cei de la sate, pentru că aceștia respectau mai mult rigorile credinței strămoșești.
De fapt, în toate zonele se servea carne, atunci când aveau.

Despre mâncărurile românilor putem vorbi într-o altă emisiune, nu acum.
Dar până atunci, afirm cu tărie, așa cum spuneam în urmă cu un an, un post de televiziune a oferit ciolan cu fasole și de aici se crede că această mâncare se servea de 1 Decembrie. Este minunat că au impus o mâncare, vă amintiți: ” Cu mânuțele astea două”.

Să mergem la dieta dacilor, care era formată din produse vegetale, alături de care se consumau brânzeturi, pește, carne de vânat sau de animale domestice și pâine. Pentru gust, se folosea sarea, muștarul, ceapa, usturoiul, hreanul, diverse uleiuri. Prin amestecul unora dintre ingredientele se găteau fierturi, terciuri, supe, tocane, fripturi. Lactatele erau consumate sub formă de lapte proaspăt, brânză sau unt.
Carnea de ovine era cea mai consumată, se îndulceau cu miere și beau vinuri.

Conform historia. ro. cu siguranță, dacii cunoșteau metode de păstrare a alimentelor prin sărare și afumare. Hrana provenea din agricultură, creșterea animalelor, culesul plantelor, fructelor, rădăcinoaselor, din pescuit și vânătoare.
Agricultura era ocupația păturii de jos, care avea drept rol să lucreze pământul și să culeagă roadele.
Se cultivau cereale precum grâu, mei, orz, secară, ovăz. Din acestea se făceau terciuri, în amestec cu diverse alte ingrediente, iar din făina de mei și orz se făcea un fel de mămăligă. Dintre leguminoase se distinge lintea, folosită, se pare, în cantități importante, bobul, mazărea și năutul. Alte legume cultivate sau culese erau varza, ciupercile, spanacul, măcrișul, leurda (primăvara), loboda, ștevia, napii, morcovii și altele. Fructele consumate erau strugurii, merele, prunele și fructele de pădure, culese din vastele păduri din Dacia.

Creșterea animalelor avea și ea un rol important în dieta dacilor, datorită proteinelor conținute de carne. Se creșteau oi, capre, vaci, porci, iepuri, păsări de curte. Apicultura era practicată probabil la scară largă. Pescuitul se făcea în râuri, în Dunăre și în mare.

Din toate aceste, fiecare putem face o mâncare delicioasă, iar astăzi de Ziua României, 1 DECEMBRIE, ANUL DE GRAȚIE 2023, vă spun…
“Doamne ocrotește-i pe români”.
La mulți ani Banat, Ardeal, Bucovina, Moldova,  Dobrogea, Muntenia, Oltenia, celor de dincolo de granițele țării mama, Banatului Sârbesc, Moldovei de peste Prut și românilor din Diaspora.
La mulți ani români, La mulți ani România dodoloață, spunea la 1 DECEMBRIE 1918 un copil şi faptul că a rămas în conştiinţa colectivă de peste veacuri i se datorează marelui scriitor, filosof şi diplomat român Lucian Blaga.
România, te iubim!

Daniel Babun

De același autor

Related Articles