Ziua de miercuri am dedicat-o fastuoaselor, delicioaselor și fabuloaselor preparate ale Orientului Mijlociu. Pentru astăzi vă propun o incursiune în Palestina, dar nu susținuți de arme ci prin bucătăria acestei țări greu încercate. De ani și ani de zile teritoriul de acolo este un butoi de publere explozivă. Statul Palestina a fost recunoscut de 139 din cei 193 de membri ai ONU și din 2012 are statutul de stat observator nemembru al Națiunilor Unite.
Reprezentarea statului Palestina este realizată de Organizația pentru Eliberarea Palestinei. Potrivit Biroului Central Palestinian de Statistică la 26 mai 2021, populația statului Palestina număra peste 5 milioane de locuitori. Problemele de reprezentativitae, de recunoaștere nu fac parte din formatul rubricii. Noi ne rezumăm pentru astăzi la bucătăria Palestinei.
Gastronomia palestiniană constă în alimentele consumate în mod obișnuit de palestinieni, fie în Palestina, Israel, Iordania, în taberele de refugiați din țările apropiate și de diaspora palestiniană. Bucătăria este o difuzare a culturilor civilizațiilor care s-au așezat în regiunea Palestinei, în special în timpul și după epoca islamică, începând cu cucerirea arabilor, apoi eventualele influențe ale Persiei și terminând cu influențele puternice ale bucătăriei turcești, rezultată din cucerirea otomanilor. Bucătăria Palestinei este aproape similară cu alte bucătării levantine, inclusiv libaneză, siriană și iordaniană.
Stilurile de gătit variază, iar ingredientele folosite se bazează, în general, pe clima și locația unei anumite regiuni, dar și pe tradiții. Orezul și variantele de kibbee sunt comune în Galileea. Cisiordania se angajează în principal în mese mai grele care implică utilizarea de pâine tabun, orez și carne, iar locuitorii câmpiilor de coastă consumă pește, fructe de mare și linte. În Gaza, bucătăria este o variație a mâncărurilor din Levant, dar sunt mai diverse în fructe de mare și condimente. Locuitorii din Gaza consumă foarte mult ardei iute. Mesele de obicei se desfășoară în gospodărie. În timpul meselor și petrecerilor din oraș sunt servite mâncăruri ușoare, cum ar fi salate, băuturi, pâine și carne friptă.
Zona dispune și multe deserturi, de la cele făcute în mod regulat la cele care sunt rezervate în mod obișnuit pentru sărbători. Majoritatea dulciurilor palestiniene sunt produse de patiserie umplute fie cu brânzeturi îndulcite, curmale sau diverse nuci, cum ar fi migdale sau fistic. Băuturile pot depinde și de sărbători, cum ar fi în timpul Ramadanului, unde sucuri de roșcove, tamarind și caise sunt consumate la apus. Cafeaua se consumă pe tot parcursul zilei, iar băuturile alcoolice nu sunt răspândite în rândul populației, totuși, unele băuturi alcoolice precum arak sau berea sunt consumate de creștini.
Ce spuneți de un falafel din Palestina. Ne sunt de trebuință:
– două căni și jumătate de hummus uscat, adică de năut
– o legătură de pătrunjel
– o ceapă
– patru căței de usturoi
– cartof de marime medie
– câte o linguriță de chimen și de coriandru praf
– două lingurițe de praf de copt
– o linguriță de sare
– patru căni de ulei pentru prăjit (cel de sâmburi de struguri este recomandat).
Acoperim complet năutul cu apă și îl lăsăm timp de cel puțin opt ore. Clătim boabele de năut de apă și le punem într-un robot de bucătărie. Adăugăm toate ingredientele, pătrunjel, ceapă, usturoi, cartoful, praful de chimen, de coriandru și praful de copt. Amestecăm totul bine până am format o pastă. Începem să modelăm falafelul în bile, folosind mâinile, ori instrumentul pentru falafel sau o ligură de înghețată.
Încingem uleiul într-o tigaie la foc mare până aproape de punctul de fumegare. Prăjim chiftelele de năut timp de aproximativ 6-8 minute și le mai întoarcem din când în când. Odată ce falafelul devine maroniu îl scoatem și îl punem pe hârtie absorbantă pentru a scăpa de excesul de ulei. Se servește ca atare sau cu iaurt. Poftă bună și să gătiți cu dragoste.
(Daniel Babun)
