Pe principiul “Toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim” democrația post decembristă a adus în societatea românească o serie de dezechilibre cauzate prezența la putere, într-o anumită perioadă, a unei categorii sociale, sau a alteia. Aceasta și lipsa unor legi clare, combinate cu lăcomia și prostia, au generat diferențele mari, existente în ziua de astăzi, între diferitele clase sociale din România.

La întrebarea: “ De ce există pensii speciale” răspunsul e pe cât de simplu, pe atât de îngrijorător. Pentru că s-a putut. Da, la un moment dat, cei care au avut pâine și cuțitul cum se spune, și-au tăiat o felie groasă doar pentru ei. Pe principiul și eu pot, au venit și alții și au procedat la fel. Degeaba s-a încercat ulterior repararea lucrurilor, era deja tardiv.

După magistrați și parlamentari, acum se dorește includerea în lista celor “speciali” și a aleșilor locali, a celor de la ambulanță, a profesorilor, a mamelor eroine, a tuturor care la un moment dat, au reprezentat un interes politic ori electoral. Partea proastă este că sursa de finanțare a acestor pensii special, este tot bugetul de stat. Altfel spus, fiecare contribuie în mod proporțional cu câștigul la bugetul asigurărilor de stat, iar la împărțire, unii iau cu polonicul, iar altora nule ajunge nici măcar o linguriță.

Păi dacă totată viața ai contribuit cu un procent, de ce să iei dublu sau triplu? De ce nu se păstrează un raport al contributivității? Cu ce sunt mai speciali unii, de beneficiază de pensii speciale? Cu nimic, atâta doar că au avut posibilitatea, la un moment dat, să facă ei împărțeala. Cu ce sunt mai prejos inginerii constructori de exemplu decât parlamentarii, sau medicii decât magistrații? Fiecare meserie aleasă are și bune și rele și avantaje și dezavantaje. De ce sunt unii mai cu moț decât ceilalți?

Cu nimic, atâta doar că la un moment dat au putut să voteze, pardon să-și voteze, sau să pună presiune pentru a li se vota, o pensie specială. Păi dacă se poate, de ce nu? Puțini sunt aceia care pot spune că le sunt suficienți banii din pensie. Cu toții dorim mai mult și mai mult, atâta doar că nu se prea poate.

Se tot spune în ultima vreme că trebuie pensii speciale pentru aleșii locali, pentru că salariile în administrație sunt demizerie, iar responsabilitățile foarte mari. Păi și în acest caz, de ce e bătălia atât de mare pe aceste funcții? Cine-i obligă să aleagă o astfel de profesie când ar putea să se îndrepte spre o alta? Iar dacă salariile sunt mici, de ce nu se îngrijesc guvernele să le crească nu să le ofere bonus la retragere?

Sunt întrebări la care nimeni nu vrea să răspundă, din simplul motiv că nu au ce. Iar dezechilibrele produse până acum sistemului public de pensii, precum și cele pe cale de a se face în viitorul apropiat, vor conduce inevitabil la falimentul acestuia. Și nimeni nu vede acest lucru, sau pur și simplu se fac că nu văd.

Dan Agache

Sursă foto: aktual24.ro