Ploaia de astă noapte s-a transformat încet, încet în ninsoare, iar zorii zilei au dezvăluit o lume albă, pură, un peisaj mirific de iarnă autentică aşternută peste Banat. E frumos, e alb, e pur, e… mirific.
Atâta doar că realitatea ne trezeşte din beatitudine şi ne readuce cu picioarele pe pământ, sau mă rog în zăpadă, după caz. S-a cutremurat pământul, asemeni unui căţel plouat, sătul şi el de toate relele câte le suportă. Bine că nu a fost mai puternic, pentru că zona Vrancea e predispusă la astfel de mişcări telurice. Ştim pe unde se întâmplă, ştim şi ce se întâmplă dacă se întâmplă, dar nu ştim când. Ei şi? Dacă am şti, ce? Credeţi că am face ceva? Cu siguranţă nu. Nu consolidări de imobile, la fel cum nu facem diguri de apărare împotriva inundaţiilor, nu împădurim ce-au furat alţii, stăm doar şi plângem, cu ochii cât cepele aţintiţi pe drobul de sare din poveste.
Păi şi dacă am vrea să facem câte ceva, nu are cine, pentru că nu avem Guvern. Iohannis a spus ieri, nein, fără nicio explicaţie, bună sau rea, ci doar un simplu NU, fără să omită să-şi afişeze zâmbetul persuasiv, care ne dădea de înţeles că ştie el ceva. Păi dacă ştie să spună, dacă nu să ne lase să ne facem treaba. Fără executiv, fără buget, fără transpunerea în practică a programului de guvernare votat de majoritatea covârşitoare a românilor, stăm şi aşteptăm. Ce, nimeni nu ştie.
Asistăm neputincioşi la un conflict politic între alianţa PSD plus ALDE şi Klaus Iohannis, conflict transformat deja într-o criză politică cu accente economice imediate. Primul care a percutat la refuzul preşedintelui de a o numi pe Sevil Shhaideh în funcţia de premier, chiar înaintea lui Dragnea şi alui Tăriceanu, a fost euro, care a sărit în sus de bucurie. A sărit şi a rămas acolo. Va trage după el şi majorarea creditelor la bănci şi a facturile la utilităţi şi a preţul carburantului, toate. Nu de alta, dar nu vrea să stea singur acolo sus.
Una peste alta, refuzul de ieri, fără nicio explicaţie a preşedintelui, împinge desemnarea unui premier şi alcătuirea unui guvern până după Sfântul Ion, spre jumătatea lunii ianuarie, asta dacă nu cumva se va prelungi conflictul prin suspendarea, sau încercarea de suspendare lui Klaus Iohannis.
În rest, e bine, e frumos, e totul alb şi pur în jurul nostru, dar doar în natură. Asta pentru că prin natura firii noastre, nu ştim să fim albi şi puri, nici în viaţa de zi cu zi şi cu atât mai puţin în politică.
Dan Agache
