Este ziua unui artist: Radu Afrim!
Este ziua unui artist, Radu Afrim, născut pe 2 iunie 1968 în Beclean, județul Bistrița-Năsăud. Aș completa că fiecare spectacol pus în scenă sub semnătura lui este o ZI, o zi de naștere a sa, a mea ca spectator, a luptei împotriva compromisului și a ipocriziei. Este artistul care caută, care slujește, fotografiază cu pasiune prin lentila sa artistică-STĂRI!

Articol editat de Anca Bălălău, 2 iunie 2025, 19:04
A absolvit în anul 2000 Facultatea de Teatru, la specializarea regie, și în 1995 Facultatea de Litere, la specializare română-franceză, ambele în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Apoi, a început să regizeze şi activitatea sa a fost distinsă, în doi ani consecutivi, cu Marele Premiu al Festivalului Grange de Dorigny din Lausanne, Elveţia.Este unul dintre cei mai cunoscuți regizori români de teatru la nivel Mondial.
Este un artist asumat și curajos care a impus Stilul Afrim, care iubește scena, actorii, dar mai ales iubește Teatrul căruia i se supune cu loialitate. Este un creator cu viziune distinctă, spațiul imaginat de el este inconfundabil, senzitiv, prospectiv și introspectiv în același timp.
Pe site-ul Teatrului Național din București este prezentat astfel:
’’Radu Afrim este unul dintre cei mai talentați și mai sofisticați regizori de teatru europeni, dar și unul dintre cei mai controversați regizori români. După licența universitară în Litere (1995) și Teatru (2000) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, a început să regizeze și activitatea sa a fost distinsă, în doi ani consecutivi, cu Marele Premiu al Festivalului Grange de Dorigny din Lausanne, Elveția. A fost desemnat cel mai bun regizor de trei ori, de UNITER, UniuneaTeatrală din România, pentru Tihnadupă Attila Bartis (compania „Tompa Miklós“, Teatrul Național Târgu-Mureș, 2015), pentru Joi.megaJoy a lui Katalin Thuroczy la Teatrul Odeon din București (2007) și pentru Plastilinade Vasili Sigariov la „Toma Caragiu“ Ploiești (2006). În 2008, Radu Afrim a câștigat și „Coup de Coeur de la Presse” (premiu decernat de presă) la Festivalul „Off” de la Avignon, pentru piesa lui Mansarde à Paris. Les détours de Cioran de Matei Vișniec.
Un mare apărător al scrisului contemporan, îndrăgit de publicul tânăr pentru stilul său revizionist colorat, original, nonconformist și provocator care zguduie tradițiile dramatice, Radu Afrim este cel care a reușit să aducă „underground-ul” la Teatrul Național din București. După ce a pus în scenă aici Avalanșa de Tuncer Cücenoğlu, Năpasta de Ion Luca Caragiale și Hoțiide Dea Loher, Afrim a revenit în 2015 pe această scenă cu Între noi totul e bine de Dorota Masłowska – o reprezentație apreciată de public și, de asemenea, de criticii de teatru (la Gala Premiilor UNITER 2015, actorul Marius Manole a primit premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar, iar actrița Dorina Chiriac a fost nominalizată la cea mai bună actriță în rol principal).
O nouă reprezentație bazată pe romanul lui Liviu Rebreanu Pădurea Spânzuraților / Pădurea spânzuraților, cu scenariul scris chiar de regizor, a avut premiera în decembrie 2018, pentru a marca Marele Centenar al Unirii Românilor. Acest spectacol remarcabil a primit multiple nominalizări la Gala Premiilor UNITER 2019 (cel mai bun actor în rol principal, cel mai bun scenograf, cel mai bun spectacol) și un premiu pentru cea mai bună actriță în rol secundar (Natalia Călin – doamna Bologa). Regizorul continuă seria de scenarii surprinzătoare la Teatrul Național București cu Trei Surori, o piesă reimaginată pentru publicul mai tânăr, cu un scenariu (ne)firesc de liber după Cehov (2019).
Radu Afrim a fost timp de 3 ani director al Galei Tânărului Actor (Gala HOP) în perioada 2013-2015. Numele său este legat și de următoarele spectacole remarcabile:Un copil din flori spune o poveste pe fond albastru, o piesă contemporană pe baza lui Molnár Ferenc;Pantoful de sticlă, Pasărea retro se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte de Radu Afrim, Povestiri despre nebunia (noastra) cea de toate zilelede Petr Zelenka, No Man`s Land, De ce fierbe copilul în mămăligă de Aglaja Veteranyi, Este doar sfârșitul lumii de Jean-Luc Lagarce, Plaja dePeter Asmussen,Omul-pernă de Martin McDonagh, Punctul orb de Yannis Mavritsakis etc.’’
Radu Afrim este un om al Cetății, activ social, realist, onest.Recent, Radu Afrim, unul dintre cei mai apreciați artiști și regizori ai Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, a reacționat dur la vestea demontării Teatrului³ CUB din Iași.
Teatrul³ CUB din Iași, spațiu devenit emblematic pentru spectacolele de avangardă și teatru contemporan, este în pericol de a fi demontat.
’’[…] Cubul e locul în care mi-am făcut (aproape) toate spectacolele, cubul a câștigat un important proiect de arhitectură și, acum, primarul vrea să-l dărâme, invocând, printre altele, «expirarea» Cubului. Însă o instituție de cultură nu e o bucată de brânză de burduf. […]De ce iese din discuție varianta consolidării lui? Spectacolele de la Cub sunt mereu sold out. Cei (nu puțini) care, în toți acești ani, au intrat în Cub au văzut că genul de teatru care se face acolo e de cu totul altă factură decât cel de la sala mare. E un teatru mai intimist, care merge perfect în acest tip de spații. Fără să mai spun, câte orașe n-ar dori să aibă un astfel de spațiu teatral? Un teatru național nu se poate limita la o singură sală, pe care o mai și împarte cu opera. (Caramitru a reușit să facă 6 săli la TNB) ”, spune Radu Afrim, regizor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.
Radu Afrim îmbracă suflete și le învață să râdă, să plângă, să se mire și să lupte, mai ales să lupte.
Mi-ar plăcea și visez demult la un spectacol marca Radu Afrim la Teatrul de Vest Reșița… Este un vis, deocamdată…
La Mulți ani, din Banatul de Munte, Radu Afrim!
Sursa foto-Radu Afrim, Facebook