Personalități bănățene: Gheorghe Jurma aniversare-80 de ani

De astăzi, optzecistul Gheorghe Jurma intră în galeria seniorilor din Cetate care domină prin erudiție și constanță viața culturală a Banatului de Munte.

Articol editat de Anca Bălălău, 5 februarie 2025, 06:27 / actualizat: 5 februarie 2025, 7:51

Este Omul Viu de care făcea vorbire Nichita Stănescu, în ai cărui ochi arde flacăra Reșiței industrială și speranța Reșiței culturale, un mare iubitor de Eminescu, un orator și un intelectual care poartă zilnic sub braț plasa plină cu cărți. E o bucurie să-l întâlnești, să-l asculți și să înveți, pentru că de fiecare dată aduce învățătura cu domnia, ca pe o nelipsită floare la rever.

Gheorghe Jurma promovează istoria acestor locuri și este parte din ea.

Cu un simț al umorului dezvoltat, Maestrul este întotdeauna pregătit să răspundă cu ironie fină oricărei provocări, fiindcă niciodată nu judecă aspru opiniile unui învățăcel, știind că întotdeauna cuvântul a fost dat muritorilor pentru a-și transmite gândurile, iar înțelepților pentru a și le ascunde
Critic literar, scriitor, eminescolog, editor, Gheorghe Jurma s-a născut la 5 februarie 1945, în satul Bobda, judeţul Timiş.

A urmat clasele primare şi gimnaziale la Bobda, iar apoi Liceul de Muzică şi Arte Plastice la Timişoara. Și-a definitivat studiile la Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, în anul 1969 şi încă din studenţie s-a dedicat cuvântului scris, când a devenit redactor-şef adjunct la revista „Forum Studenţesc”.

În anul 1968 a debutat în proză. Începând cu anul 1970 se stabileşte în oraşul de pe Bârzava şi devine redactor al ziarului „Flamura“ din Reşiţa (1970-1989). Din 1971 conduce cenaclul literar „Semenicul” (înfiinţat în 1949) şi coordonează editarea revistei „Semenicul”. Creează Editura Semenicul în anul 1990.

Lucrează ca redactor-şef al ziarului „Timpul” între 1990 şi 1993, apoi ocupă funcţia de director al Editurii „Timpul” (din 2004 redenumită Tim) şi redactor-şef al revistei „Semenicul”. Colaborează la diverse reviste de prestigiu din judeţ şi din ţară, scrie şi editează cărţi şi reviste – peste 500 de titluri editate până în prezent. După propriile mărturisiri, Gheorghe Jurma a manifestat prin scrierile sale două preocupări esenţiale: pe de o parte literatura şi cultura Banatului, iar pe de altă parte, marile valori ale culturii române.
Istoric, critic literar, prozator, poet, publicist, editor şi animator permanent al vieţii literare cărăşene, Gheorghe Jurma , autorul dicţionarului personalităţilor culturale din Caraş-Severin, este el însăși o Personalitate a Banatului de Munte și a României.

Gheorghe Jurma a fondat sau a coordonat diverse publicaţii, printre care „Flamura“, „Timpul“, „Semenicul“, „Caraş-Severinul“, „Almanahul presei şi tiparului“, „Albatros“, „Almăjana“, „Bocşa culturală“ sau „Nedeia“.
Din anul 1993 este directorul Editurii Tim și în cadrul editurii sale sau în alte edituri, a publicat peste 500 de volume de poezie, proză, critică şi istorie literară.

În anul 2000, Gheorghe Jurma a fost distins cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“ pentru cărţile dedicate Luceafărului poeziei românești şi pentru colecţia inaugurată la Reşiţa. A lansat multe colecţii editoriale care să popularizeze locurile şi valorile acestei zone în ţară şi peste hotare: „Descoperirea Banatului“, „Itinerare turistice în Munţii Banatului“, „Drumul apelor“, studii, monografii, eseuri despre scriitorii de azi.

Din anul 2009 este cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, iar de-a lungul vremii i s-au mai acordat diferite distincţii locale, printre care „Marele Premiu al Bibliotecii Judeţene Paul Iorgovici“, titlul de senior al culturii cărăşene, precum şi premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara.
În editura „Banatului Montan” din Reșița, a apărut nu de mult, în condiții grafice excelente, lucrarea documentară Monumentele Mihai Eminescu. E vorba de o nouă ediție, după aceea din 2015, tipărită în colecția inițiată de Editura Tim sub genericul „Eminescu” în care au văzut lumina tiparului studii, eseuri și comentarii privind opera marelui scriitor și gânditor semnate de G. I. Tohăneanu, Eugen Todoran, C. Cubleșan, Gheorghe Jurma, Mircea Popa, Ionel Bota, Ion Buzași, Ștefan Cazimir ș.a.).
Lucrarea este o carte-abum dedicată „periplului (eminescian) prin Banat și implicit prin Banatul Montan, atât de drag mie”. Precizarea aparține unuia dintre autori, documentaristul-fotograf Erwin Josef Țigla, care ne-a dăruit și cea dintâi traducere a „Luceafărului” în limba germană, realizată de Ludwig Vinzenz Fischer (Morgenstern, 1889), colaborator al lui Corneliu Diaconescu la „Romänische Revue” și medaliat cu aur de Regele Carol I.

Domnul Țigla (bibliotecar, editorialist și fotograf la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” din capitala Caraș-Severinului, aduce astfel mulțumiri „celui mai important eminescolog al Banatului Montan, profesorul Gheorghe Jurma” (celălalt nume de pe copertă), care i-a oferit posibilitatea să editeze cartea în prestigioasa colecție a editurii reșițene:

„Albumul propune o panoramă reprezentativă a monumentelor închinate lui Mihai Eminescu, a tentativelor atâtor mari artiști de a descifra absolutul eminescian și de a se exprima pe ei înșiși în același spirit, ca dialog necesar în interiorul eminescologiei. Chipul geniului am încercat să-l situăm în context, aducând adeseori și alte imagini ale ambianței naturale sau urbane. Firește că nu am reușit o arhivă exhaustivă, mai sunt statui, case, instituții, precum biblioteci, școli, muzee, colecții, care merită a fi cunoscute și consemnate în imagini fotografice spre mai dreapta lor prețuire. O cartografiere a acestui patrimoniu eminescian ar fi o datorie a tuturor.”-precizează domnul Erwin Josef Țigla.

În albumul realizat color și pe hârtie lucioasă la „InterGraf”-Reșița sunt inserate „și câteva poezii sau fragmente eminesciene al căror mesaj de adâncime încearcă deschideri spre esența întemeietoare a operei, deci spre portretul hyperionic”.
Cartea-album reprezintă „doar un crâmpei al întregului artei plastice dedicate lui Eminescu, ce poate fi completat în fiecare moment”, preciza E.J. Țigla în considerațiile introductive de la prima ediție, făcându-ne cunoscut și ajutorul primit de la câțiva prieteni, inclusiv sprijinul Bibliotecii Județene în editarea lucrării.

Dintre volumele publicate de Gheorghe Jurma amintim: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin (1976), Presa şi viaţa literară în Caraş-Severin (1978), Banatul şi Eminescu (1989), Descoperirea Banatului (1994), Eminescu, gând şi cânt (1998) ş.a. De asemenea, a colaborat la scrierea volumelor Caraş-Severin – monografie (1981) şi Reşiţa de altădată (1996), cu reviste precum „Flamura”, „Generaţii”, „Drapelul Roşu”, „Orizont”, „Luceafărul”,dar a avut și prezenţe în volume colective.
Gheorghe Jurma este cetăţean de onoare al Reşiţei şi al Caraş-Severinului, dar mai ales Cetățean de Onoare al unui teritoriu universal, cultura.

Astăzi, Gheorghe Jurma schimbă prefixul, împlinește 80 de ani! Debutează într-o nouă ligă, cea a optzeciștilor.
Cu bucurie și admirație îi suntem alături într-un sincer-La Mulți Ani!

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro