Ascultă Radio România Reșița Live

Membru al elitei contemporane, Ilie Stepan la aniversare!

Membru al elitei contemporane, Ilie Stepan s-a născut pe 24 noiembrie 1953,în Caransebeș. Este un compozitor, chitarist, instrumentist (vioară, pian, blockflote, percuție, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor și producător de proiecte muzicale. Este membru fondator și lider al grupurilor Pro Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation.

Membru al elitei contemporane, Ilie Stepan la aniversare!

Articol editat de Anca Bălălău, 25 noiembrie 2025, 17:51

Născut în Banatul de Munte, a pus Timișoara pe harta muzicală a României.La vârsta de un an, s-a mutat cu familia la Lugoj și din 1961 în Timișoara.Tatăl său gândind că Timișoara este un oraș mare, care avea potențial pentru fiul său să-I ofere șansele unei cariere. Ideea de a face muzică a fost inspirată după vizionarea filmului „Tinerii” la cinematograful Victoria din Timișoara.


Destinul său muzical a început să se contureze în anul 1973 când a susținut primul concert cu formația sa Pro Musica, debutul fiind marcat și de compunerea primei opere folk din Romania, „Creanga de cireş”, urmată în 1975 de o a doua operă: „Călătorie de nuntă”.
Anii de glorie muzicală ai orașului de pe Bega au pe deplin semnătura artistului Ilie Stepan.
Au urmat colaborări cu trupa rock „Progresiv TM” în perioada 1975 – 1977, fiind membru activ al acestui grup în acel interval, cântând la chitară bas şi acustică şi înregistrând pentru primul LP al grupului, „Dreptul de a visa”.


În 1978 formația sa de suflet, „Pro Musica”,a fost personalizată de muzician printr-un repertoriu de rock progresiv cu influenţe de ethos naţional şi balcanic, pentru ca în 1981 să apară cu Pro Musica pe primul LP de concert din Romania, „Club A”.


Destinul formației și al artistului se contopesc, Pro Musica înregistrează materialul muzical pentru „Formaţii rock nr. 9” şi pentru LP-ul „Rockul baroc”, ambele apărute la Electrecord în 1985, respectiv 1988.
În 1988, piesa „Şahul păcii” , înregistrată şi pe un dublu single la Electrecord, devine imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Şah pentru Copii şi Tineret.
La finalul lui sângerosului decembrie 1989 compune piesa „Timişoara”, pe versurile lui Marian Odangiu, ce a devenit Imnul Revoluţiei Române de la Timişoara.


În octombrie 2014, în Timişoara a susținut concertul de comeback Pro Musica, după 21 de ani de pauză. Este autorul proiectului Lumina – cea de-a treia parte a trilogiei Sensul Vieţii – semnată Stepan Project, material la care au participat numeroşi artişti din muzică, grafică, film şi fotografie.
Primele două părţi ale trilogiei au apărut în 1996 – „Sensul vieţii”, respectiv în 2001 – „Undeva in Europa”, a lansat albumul „The Man without Identity”, care cuprinde variante alternative ale pieselor editate de Stepan Project.


A compus muzica a peste 100 de spectacole de teatru și peste 50 de filme documentare și de televiziune, participând la peste 1.000 de concerte în întreaga carieră, în diferite formule.
A realizat (cu Pro Musica) prima operă folk, Creanga de cireș, primul concert în aer liber într-un spital de psihiatrie (Jebel, 1980), primul concert în aer liber într-un penitenciar (Timișoara, 2015), fiind primul muzician care, pe 20 decembrie 1989, a cântat (alături de Vasile Dolga) la Timișoara împotriva regimului dictatorial al lui Ceaușescu. Este compozitorul piesei Timișoara, imnul Revoluției Române din orașul de pe Bega.


Din Banatul său de Munte, unde a văzut lumina zilei, îi transmitem prețuirea noastră într-un sincer La Mulți Ani!


Foto Facebook/Ilie Stepan

Etichete:
Drum lin, Ioana Mihăiescu
Poveşti de viaţă marți, 25 noiembrie 2025, 18:33

Drum lin, Ioana Mihăiescu

La câți oameni dragi pleacă, în prag de Sărbători de Iarnă aveau nevoie de un arhitect care să le reconstruiască sufletele în Rai… și...

Drum lin, Ioana Mihăiescu
In memoriam, Stela Popescu, 8 ani de la despărțire
Poveşti de viaţă duminică, 23 noiembrie 2025, 11:24

In memoriam, Stela Popescu, 8 ani de la despărțire

Pe 23 noiembrie 2017 o veste tristă îndolia sufletele românilor-Stela Popescu a fost găsită decedată în locuinţa sa din București. Până la...

In memoriam, Stela Popescu, 8 ani de la despărțire
Banatul a pierdut o mare personalitate, Cornel Ungureanu
Poveşti de viaţă miercuri, 19 noiembrie 2025, 22:00

Banatul a pierdut o mare personalitate, Cornel Ungureanu

Profesor universitar dr. Cornel Ungureanu, președintele Uniunii Scriitorilor, filiala Timiș și-a dat întâlnire cu frații de condei trecuți la...

Banatul a pierdut o mare personalitate, Cornel Ungureanu
Vlad Rădescu: 73 de ani de viață, 51 de ani în rolul lui Ciprian Porumbescu
Poveşti de viaţă marți, 18 noiembrie 2025, 12:12

Vlad Rădescu: 73 de ani de viață, 51 de ani în rolul lui Ciprian Porumbescu

Acum 51 de ani, pe marile ecrane avea premiera un film care a rămas unic în istoria filmului românesc, până la coproducția Cravata galbenă,...

Vlad Rădescu: 73 de ani de viață, 51 de ani în rolul lui Ciprian Porumbescu
Poveşti de viaţă luni, 17 noiembrie 2025, 19:37

De la Domnu Trandafir la Pittner-Bacsi-o poveste ce continuă

Astăzi se împlinesc 60 de ani de la moartea îndrăgitului învățător Pittner-Bacsi – simbol de necontestat al vechiului oraș...

De la Domnu Trandafir la Pittner-Bacsi-o poveste ce continuă
Poveşti de viaţă joi, 13 noiembrie 2025, 08:16

Actorul şi regizorul Mihai Dinvale a murit la vârsta de 74 de ani

Actorul și regizorul Mihai Dinvale, fost director al Teatrului Mic din București, a încetat din viață, lăsând în urmă o carieră de peste...

Actorul şi regizorul Mihai Dinvale a murit la vârsta de 74 de ani
Poveşti de viaţă miercuri, 12 noiembrie 2025, 11:58

A murit compozitorul Horia Moculescu

Viața, până la urmă nu este despre cât de mult am râs, ci despre faptul că în ultima vreme am încetat să mai plângem… mai ales de...

A murit compozitorul Horia Moculescu
Poveşti de viaţă luni, 10 noiembrie 2025, 16:27

In memoriam, Gheorghe Dinică: „cel mai mare «rău» al cinematografiei românești”

Astăzi, despre cel mai iubit actor în roluri negative, Gheorghe Dinică, la 16 ani de la plecarea sa dintre noi. Finalul vieții sale a început la...

In memoriam, Gheorghe Dinică: „cel mai mare «rău» al cinematografiei românești”