In memoriam: Vlad Mugur -‘’Orice om se poate aşeza pe un tron, dar nu orice cap poate ţine o coroană’’
Într-o lume tot mai grăbită să uite valorile, în care spațiul public e sufocat de goana după senzațional și superficial, povestea lui Vlad Mugur strălucește ca un testament al artei autentice. Pe 22 iulie 2001, teatrul românesc a pierdut o voce unică, iar astăzi, la 24 de ani de la plecarea sa, e mai necesar ca oricând să-i spunem povestea.

Articol editat de Anca Bălălău, 22 iulie 2025, 12:51
„Teatrul nu e viaţă. Viaţa e o enciclopedie teatrală.”
Așa mărturisea Vlad Mugur, regizorul născut la 22 iunie 1927, într-o familie de elită din Timișoara. Crescut printre artă, aristocrație și vocație, a fost botezat de Regele Mihai și Regina Elena, înconjurat de bunici și părinți care au scris pagini din istoria culturală a României: bunicul Constantin Grigoriu, fondatorul Operetei Române, și Gheorghe Demetrescu Mugur, director al Fundațiilor Regale și al Radioului Național.
Exilat la Reșița, botezat în teatru
Tatăl său, Val Mugur, avocat și regizor, a fost epurat politic și trimis să monteze spectacole pe scena teatrului din Reșița, printre care:
- „Mielul turbat” – 11 decembrie 1953
- „Doi tineri din Verona” – 15 martie 1964
- „Veac de iarnă” – 11 octombrie 1967
- „Croitorii cei mari din Valahia” – 10 aprilie 1968
În aceste vremuri tulburi, Vlad Mugur a fost împins spre teatru de bunicul său regalist, deși studiase Dreptul și Literele. A absolvit în 1949 ca șef de promoție la clasa de regie și avea deja montări importante încă din 1947. A fost profesorul unei „generații de aur” din care făceau parte nume precum George Constantin, Amza Pellea, Victor Rebengiuc, Silvia Popovici sau Gina Patrichi.
Mentor, nu influencer
Spre deosebire de „influencerii de conjunctură” care domină spațiul media astăzi, Vlad Mugur a fost un mentor veritabil, un model de valoare și rigoare. Într-un teatru invadat de manierism și rutină, el credea în libertatea actorului și în experimentul artistic onest, fără compromisuri dictate de gustul publicului.
„Regia e o meserie de elită”, spunea el. „Rutina urâţeşte. Maniera poate să inducă în eroare un teatru, un oraş, o lume.”
Director la Teatrul Național din Cluj, exil în Germania
După o perioadă de glorie în Craiova și București, Vlad Mugur devine în 1965 directorul Teatrului Național din Cluj. Refuzul de a face compromisuri cu regimul îl determină să emigreze în 1971. Ajuns la München, colaborează cu Radio Europa Liberă, înființează Ansamblul Vlad Mugur, regizează spectacole în Germania și păstrează viu teatrul românesc în diaspora.
Întoarcerea în țară și moștenirea artistică
După 1990 revine în România și preia direcția Teatrului Giulești, căruia îi schimbă numele în Teatrul Odeon. Povestea sa este una de pasiune, exigență și rezistență prin artă.
Spectacolele sale sunt adevărate experiențe scenice, printre care celebrul „Hamlet” montat într-un decor de șantier simbolic pentru o societate în ruină și reconstrucție: „Spațiul și timpul sunt greu de controlat, se alunecă în așteptare… Poezia trebuie evitată, jocul de-a teatrul trebuie să scoată limba filozofiei…”
Premiul Vlad Mugur, în memoria unei conștiințe regizorale
În prezent, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj decernează anual Premiul Vlad Mugur, în onoarea acestui creator care a redefinit regia teatrală ca meserie de elită, act de responsabilitate culturală și artă a libertății.
Astăzi, 22 iulie, spunem povestea lui Vlad Mugur nu doar ca omagiu, ci ca semnal de alarmă. Într-o societate în care teatrul riscă să fie sufocat de ratinguri și senzațional, rămâne esențial să ne întoarcem la cei care au pus temelia artei autentice.
Pentru că, așa cum spunea el:
„Orice om se poate așeza pe un tron, dar nu orice cap poate ține o coroană.”
(Sursa: Vlad Mugur de vorbă cu Florica Ichim)
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro