Rețeta românească: Ciorbă din Țara Oașului

Rubrica de duminică este consacrată mâncărurilor românești. Îmi face o deosebită plăcere să descopăr vechi rețete din bucătăriile regiunilor românești și binențeles să le prepar.

Mergem astăzi în Țara Oașului, o regiune geografică și etno-culturală românească alcătuită din Depresiunea Oașului și din muntii care o delimiteaza, Munții Oaș și Munții Gutâi. Vecinătatea cu Maramureșul istoric creează confuzie teritoriala, însă Țara Oașului se afla doar pe teritoriul județului Satu Mare. Ţara Oașului este una dintre cele mai originale și mai pitorești zone etno-folclorice din România.

Originalitatea acestei vetre milenare „a păstrat ca într-o insulă de arhaism etnic urmele unei vieți sociale rămasă până de curând în lumea începuturilor“ a spus etnologul Gheorghe Focșa.

Asupra originii numelui Țării Oaşului au existat divergențe între diferiți cercetători, istorici sau lingviști. Astfel, neamțul Weigand, autorul uneia dintre primele monografii ale județului Szatmar din 1899 a susținut ideea că numele ar veni de la un voievod local, pe nume Oaş – sau Basil Hoşan. Nicolae Iorga credea că „Havasalföld” – „Ținutul de munte” în ungurește, s-a transformat de mult în româneasca Țară a Oaşului. Ion Mușlea a considerat că numele românesc al ținutului derivă dintr-un cuvânt unguresc, „avas”, care înseamnă pădure cu arbori mari şi bătrâni.

Ţara Oaşului e un simbol, o chintesență, un semn sub care se ascunde sufletul românesc în forma lui cea mai curată, simplă, nealterată de adaosuri şi contaminări, am citit în scrierile lui Ștefan Haiduc.

Pentru astăzi vă servesc cu o Ciorbă din Țara Oașului, pentru care avem nevoie de:
– jumătate de kg de carne de porc
– două cepe mari
– un gogoşar
– doi ardei gras coloraţi
– o roşie
– un morcov
– ţelină potrivită
– o rădăcină de pătrunjel
– 200 de gr de fasole verde
– 200 de gr de varză dulce
– un dovlecel mic
– doi cartofi mari
– două linguri de orez
– o legătură combintă de leuştean și pătrunjel
– două căni de  borş
– smântână grasă
– boia de ardei
– sare și piper.
Să trecem la prepararea ciorbei. Curăţăm ceapa, o tăiem mărunt şi o călim cu două linguri de ulei în oala în care vom fierbe ciorba. Adaugăm carnea tăiată în bucăţi potrivite şi o prăjim amestecând din când în când. Curăţăm ardeii şi gogoşarul, pe care îi tăiem în bucăţele şi îi punem peste carne. După ce s-au înmuiat toate legumele punem şi roşia decojită şi tăiată cubuleţe.

Trecem la curățarea  rădăcinoaselor şi a dovlecelului, le tăiem mărunt şi le adaugăm peste carne. Fierbem patru litri de apă pe care îi turnăm în oala de ciorbă. Presărăm puţină boia şi lăsăm să fiarbă. Când carnea este aproape fiartă punem păstăile de fasole verde curăţate şi tăiate bucăţi mai mici, varza tăiată fideluţă, cartofii curăţaţi şi tăiaţi cubuleţe şi orezul.

La final se acreşte cu borşul fiert separat, se reglează gustul cu sare şi piper, se dă oala deoparte şi se presară verdeaţa tocată. E foarte bună cu smântână și ardei iute.

Poftă bună și să aveți parte numai de bine!

(Daniel Babun)

De același autor

Related Articles