De un an și jumătate avem un alt tip de președinte. De mai bine de șase luni, avem un alt fel de guvern. De atâta amar de vreme nu mai avem pe nimeni să conducă România.
Chiar dacă s-a dezis de el din fragedă pruncie, guvernul Cioloș este al președintelui. Două exemple scurte și edificatoare: a vrut Iohannis să dispară un ministru, Cioloș l-a executat. A vrut președintele avion prezidențial, executivul nu mai ținut cont de găurile din buget și l-a cumpărat, sau mă rog, e gata gata să-l achiziționeze.
Până la urmă, dacă stai să te gândești, așa e într-o familie, fie ea și politică. O mână spală pe alta și amândouă, obrazul. Mai nou, Iohannis a promulgat legea privind creșterea cu 10 procente a salariilor personalului bugetar. Foarte bine. Atâta doar că, întrebat de deficitul bugetar, premierul a afirmat că se va păstra ținta de 3%, dar se va încerca o creștere a absorbției fondurilor europene. Nici măcar nu se va crește absorbția, ci doar se va încerca.
O creștere față de ce? Care e reperul față de care se încearcă o creștere. Față de cât a atras Băsescu, Boc și Udrea? Comparația se va face cu cât a reușit să aducă Ponta și Teodorovici? Sau va fi o creștere față de câți bani a atras guvernul meu până acum. În acest ultim caz, șansele de reușită ale actualului executiv sunt extraordinar de mari, nu de alta, dar până acum nu au adus nici măcar un eurocent.
Totul depinde de ce-ți propui. Eu îmi propun ca România să aibă un guvern responsabil, care să nu fie al meu, al tău sau al lor. Să fie pur și simplu, guvernul nostru. Un executiv care să răspundă pentru faptele sale în fața nației române, nu doar în fața președintelui sau a oficialilor de la Bruxellees. Un guvern numai și numai al nostru, al românilor.
Dan Agache
Sursă foto: dantomozei.ro
