Bisericile ortodoxă română şi greco-catolică cinstesc miercuri, 8 noiembrie Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri.
Mai mult de 1.300.000 de români îşi serbează, onomastica de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, potrivit unei statistici a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Potrivit statisticilor, peste 580 de mii dintre aceştia sunt femei, iar 735 de mii bărbaţi. Majoritatea femeilor, respectiv 353.599, poartă numele de Mihaela, iar alte 222.499 – Gabriela. Dintre bărbaţi, 362.891 poartă numele de Mihai, iar 244.595 – Gabriel.
Tradiții și obiceiuri:
Obiceiul este ca, de Sfinţii Mihail şi Gavril, să se aprindă lumânări atât pentru cei în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări tragice. De asemenea, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril – despre care se crede că iau sufletele oamenilor când mor – se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.
Ziua de 8 noiembrie este considerată “Vara Arhanghelilor”, iar pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase, numite popular “Vara iernii”. În popor, ziua de 8 noiembrie mai poartă şi numele de “vara arhanghelilor”. Vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii. Nu numai că este păcat să nu cinsteşti vara arhanghelilor sau să o petreci făcând diverse treburi în gospodărie, se spune că “munca în această zi este considerată a fi un semn de sfidare a puterii divine”. Se crede că cel care încalcă această tradiţie se va chinui mult în ceasul morţii sale.
În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Moşii de Arhangheli”.
Astăzi se fac pomeniri pentru cei morţi, iar în biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.
Formele cele mai frecvente de nume sunt: Mihai, Mihail, Mihnea, Mihaela, cu diminutivele Mihăiţă, Mişa sau Michi respectiv Gavril, Gabriel, Gabriela, cu diminutivele Găbiţă şi Gabi. Dintre formele mai vechi, multe au supravieţuit doar ca nume de familie: Mihăilă, Mihalache, Mihalcea şi Mihu, precum şi Gavra şi Gavrilă.
Despre simbolistica zilei, părintele prof. dr. Nichifor Tănase:
“În calendarul creștin, în fiecare zi, se pomenește câte un sfânt sau chiar mai mulți. Un astfel de popas duhovnicesc este cu totul deosebit pentru că nu pomenim pe cineva din vechiul sau noul testament ori vreun sfânt de după aceștia ci doi îngeri pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Sfinţii părinți ai bisericii mărturisesc că, prin cer se înțelege lumea îngerilor adică lumea spirituală.
Nu avem amintită expres în Sfânta scriptură crearea îngerilor, dar ei în ziua a patra a creației existau pentru că în această zi au fost create stelele iar Dumnezeu mărturisește că, atunci m-au lăudat cu glas tare toţi îngerii mei asemenea oamenilor și îngerii sunt după chipul lui Dumnezeu. Sfânta scriptură abundă în informații despre îngeri şi cu toate acestea însă nu mai trei sunt amintiți cu numele, este vorba de Mihail, Gavril și Rafail.
Biserica ortodoxă propune despre sărbătorirea și amintirea celor adormiți din neamurile noastre. După Sfânta Liturghie preoții slujitorii vor merge la cimitirele aferente pentru a binecuvânta mormintele și a pomeni numele răposaților din familiile noastre“.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt totodată şi patronii spirituali ai Jandarmeriei Române.
