„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Articol editat de Gerhard Chwoika, 20 aprilie 2025, 09:21 / actualizat: 21 aprilie 2025, 7:12
Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, un moment profund spiritual care aduce vestea Învierii Domnului și cheamă credincioșii să primească Lumina Sfântă. Această sărbătoare sfântă este marcată de tradiții religioase bine păstrate și de un salut cunoscut în toată lumea creștină: „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”.
Paștele este, prin excelență, o sărbătoare a bucuriei. Potrivit preoților, în aceste zile sfinte, tristețea nu-și are locul – toți ar trebui să se lase cuprinși de speranța și lumina Învierii.
Originea denumirii vine din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere”, și are rădăcini chiar în limba egipteană, unde „paseh” are același sens.
În Sâmbăta Mare, Lumina Sfântă de la Ierusalim a ajuns în România pe calea aerului, fiind adusă la Aeroportul „Henri Coandă” din București. De acolo, a fost distribuită în mai multe orașe ale țării, precum Iași, Bacău, Suceava, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Baia Mare și Satu Mare, pentru a ajunge la cler și credincioși.
Slujba de Înviere din bisericile ortodoxe a început la miezul nopții. Conform tradiției, Învierea nu este vestită în interiorul lăcașului de cult, ci afară, pentru că acest eveniment divin se adresează întregii omeniri. La ora 00:00, preotul iese din biserică și rostește îndemnul: „Veniți de luați Lumină!”. În multe parohii, alături de flacăra Învierii, se oferă și „Paști” – bucăți de pâine stropite cu vin, binecuvântate.
După aprinderea lumânărilor, credincioșii pornesc într-o procesiune în jurul bisericii, de trei ori, alături de preot, cântând imnul pascal: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”. După procesiune, slujba continuă în biserică până în jurul orei 03:00.
În noaptea sfântă a Învierii, oamenii vin la biserică cu coșuri pline de ouă roșii, cozonac, pască, friptură și alte bucate tradiționale, pentru a fi sfințite. După finalul slujbei, se dă dezlegarea la alimente „de dulce”, marcând sfârșitul postului.
Tot în această perioadă, creștinii aprind lumânări la mormintele celor dragi și oferă mâncare și ajutor celor nevoiași, ca gest de milostenie și comuniune.
Astăzi spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”.
Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşti (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.
Credincioșii sunt așteptați astăzi, în jurul prânzului, la biserică, pentru a participa la slujba numită „A doua Înviere”, o continuare solemnă a celebrării Paștelui, în care se citește Evanghelia în mai multe limbi, simbolizând universalitatea mesajului Învierii.
Săptămâna care urmează după Duminica Paștelui este cunoscută în tradiția ortodoxă drept Săptămâna Luminată – o perioadă sfântă în care bucuria Învierii se prelungește și în care nu se mai ține post.
Tot potrivit tradiției, în Sâmbăta Mare și în primele trei zile de Paști – duminică, luni și marți – nu se spală rufe, din respect pentru sărbătoare. În unele regiuni, acest obicei este păstrat până în Joia din Săptămâna Luminată, ca semn de prețuire față de zilele pline de har.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro
