sedinta consiliu semmering (3)

Eforturile societăţii civile şi a Consiliului Judeţean Caraş-Severin de salvare a căii ferate de patrimoniu, Oraviţa-Anina par să dea roade. Parlamentul European şi Comisia europeană sînt singurele instituţii capabile să finanţeze reabilitarea acesteia şi introducerea obiectivului într-un circuit continental.
O delegaţie a Asociaţiei Banatul Montan, avînd şi o împuternicire din partea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a prezentat, săptămîna trecută, în Comisia de Cultură a Parlamentului European, un proiect de introducere a căii ferate istorice Oraviţa-Anina pe lista monumentelor de patrimoniu industrial European.
În şedinţa extraordinară a forului judeţean, Nicolae Vlădulescu şi Marian Apostol, au prezentat consilierilor judeţeni rezultatele deplasării la Bruxelles, la invitaţia europarlamentarului Mircea Diaconu.
„Parteneriatele între instituţiile publice şi societatea civilă reprezintă motorul succesului în ceea ce poriveşte acest tip de proiecte. Evident, pe un plan similar se situează şi parteneriatele între proiecte de acelaşi fel. De aceea, am fost deacord să creionăm un circuit al căilor ferate montane de acelaşi fel ca acesta, de la Oraviţa-Anina, cinci în total pe teritoriul european, în Slovacia, Germania, Austria, Italia şi România şi împreună să generăm un drum al monumentelor industriale de patrimoniu, care să se plieze şi pe o axă de dezvoltare economică şi socială, precum traseul Dunării”, a declarat directorul Casei de Cultură din Reşiţa, Marian Apostol, cel care a vorbit parlamentarilor europeni din Comisia de Cultură despre acest proiect.
La rîndul său, directorul Teatrului de Vest, omul de cultură Nicolae Vlădulescu spune că „această cale ferată, construită la 1874 are şanse să devină un obiectiv turistic doar dacă va intra în patrimoniul industrial european”.
Comisia Europeană, prin intermediul comisarului român Corina Creţu, a fost deja contactată în vederea sprijinirii consistente cu fonduri al acestui proiect. „Am vorbit deja la Comisia Europeană, practic Doamna Creţu este comisarul care răspunde de Regio, şi sperăm că într-un parteneriat între administraţiile publice locale, şi mă refer aici în primul rînd la Consiliul Judeţean, dar şi la primăriile Anina şi Oraviţa, şi Societatea Naţională de Căi Ferate, Regionala Timişoara, care rămîne proprietarul de drept al căii ferate, să accesăm fonduri consistente pentru această bijuterie tehnică”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde.
Pentru reuşita proiectului este necesar un director de proiect, „care să fie din Germania sau din Austria, pentru că, nu ştiu de ce, dar aşa are şanse mai mari”, spun Nicolae Vlădulescu şi Marian Apostol, cei doi delegaţi ai societăţii civile care au prezentat proiectul în Parlamentul European. „Avem un răgaz de doi ani, să formulăm un proiect coerent, răgaz datorat exploatării de huilă de la Anina, care va genera trafic pe acest tronson feroviar în următorii doi ani”, mai spune Apostol. „Există posibilitatea ca în luna februarie a anului viitor, reprezentanţii celor cinci căi ferate montanistice să-şi pună semnătura pe un proiect comun, aici, la Consiliul Judeţean Caraş-Severin”, a mai spus Nicolae Vlădulescu.
În urmă cu 150 de ani, în inima Munţilor Aninei se punea în funcţiune prima cale ferată montană de pe teritoriul actual al României.
Monumentala realizare tehnică şi inginerească, supranumită „Semmeringul Bănăţean” asigura transportul cărbunelui, a produselor prelucrate industrial şi a călătorilor între localităţile Anina şi Oraviţa, puternice centre economice în acea perioadă.
De-a lungul existenţei sale calea ferată a funcţionat fără întrerupere, contribuind din plin la dezvoltarea economică şi socială a zonei şi devenind unul dintre simbolurile imagistice, nu numai ale Munţilor Aninei, dar şi a judeţului Caraş-Severin şi a întregului Banat, fiind martorul tuturor perioadelor de avânt sau de decădere a acestor locuri.
Datele tehnice care descriu acest obiectiv monument istoric sunt neobişnuite chiar şi pentru zilele noastre, cu atât mai mult pentru jumătatea secolului XIX, când această realizare era de-a dreptul impresionantă. A fost necesară construirea a 14 tuneluri cu lungimea totală de 2084 m, precum şi a unui număr de 10 viaducte cu lungimea totală de 843 m.
Pe cei 34 km cât măsoară lungimea totală a traseului între localităţile Oraviţa şi Anina calea ferată urcă cu 340 m.
Pe lângă faptul că avem de a face cu unul dintre cele mai impresionante obiective de patrimoniu tehnic şi istoric moştenite de la generaţiile de înaintaşi, calea ferată montană Anina-Oraviţa este unul dintre cele mai importante elemente de infrastructură din Munţii Aninei, de care poate depinde relansarea economică a Munţilor Aninei şi a judeţului Caraş – Severin.

(Mario Balint)