[AUDIO-FOTO] Unul dintre cele mai mari adăposturi de protecţie civilă din Caraş-Severin se află, într-o stare deplorabilă, la Reşiţa

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat recent lista adăposturilor de protecție civilă din toată România. Documentul cuprinde 4.358 de locuri în care cetăţenii s-ar putea ascunde în caz de bombardament. În Caraș-Severin sunt 45 de astfel de obiective, iar la Reșița sunt cele mai multe, adică 32, la Caransebeș și Oțelu Roșu câte 4, în Băile Herculane, 2, iar în Anina niciunul (n.r. a confirmat şeful SVSU din primăria oraşului Cristian Mosoroceanu).

Articol editat de Gerhard Chwoika, 10 martie 2022, 17:30 / actualizat: 17 martie 2022, 21:39

La Reşiţa există unul dintre cele mai mari adăposturi de protecţie civilă din Caraş-Severin care, potrivit colonelului în rezervă Ilarie Buşe, are o capacitate de 10 mii de persoane, pentru că a fost construit pentru preluarea angajaţilor fostului Combinat Siderurgic, care în vremurile trecute număra până la 13.000 de oameni. Avea instalaţie electrică, bănci din lemn şi mai multe ieşiri, una dintre ele chiar în cartierul Mociur. Acest adăpost este situat în apropierea cartierului Dealul Mare, într-una din colinele cu acelaşi nume, lângă clădirile de birouri dezafectate ale fostului Combinat Siderurgic, parte a actualului concern TMK Artrom Slatina. Căile de acces în adăpost au fost blocate, în mai multe rânduri, în urma mai multor intervenţii ale pompierilor împreună cu serviciul privat pentru situaţii de urgenţă din TMK, pentru a preveni vandalizările repetate care au avut loc asupra acestui obiectiv strategic.

Adăpostul, ajuns astăzi într-o stare deplorabilă de degradare, plin de gunoaie, deşeuri menajere, fecale şi vegetaţie concrescută în decursul a câtorva zeci de ani, este al nimănui, pentru că nu este prevăzut în niciun document, nici la TMK şi nici la primăria urbei, a subliniat pentru Radio Reşiţa colonelul în rezervă, Ilarie Buşe. De la acesta am mai aflat că adăpostul din Dealul Mare nu este antiatomic, iar, în prezent, cele mai bine întreţinute sunt cel din incinta UCMR (la care, din păcate, nu am avut acces), cele două puncte de comandă din Consiliul Judeţean respectiv Prefectură şi cel al Primăriei Reşiţa de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din municipiul de pe Bârzava, renovate după 1990.

Ilarie Buşe a mai precizat că, pentru o evidenţă clară a adăpostului din Dealul Mare, aflat în imediata vecinătate a TMK ar trebui purtată o corespondenţă între conducerea societăţii din urbe şi Primăria Reşiţa pentru că, potrivit ISU, responsabilitatea celorlaltor adăposturi de protecţie civilă revine SVSU şi asociațiilor de proprietari, iar în caz de pericol, încăperile trebuie eliberate în maximum 24 de ore, ori pe raza municipiului de pe Bârzava, din cele 32 de adăposturi de protecţie civilă, niciun sfert nu sunt cu folosinţă imediată.

În Caraș-Severin mai există și alte spații ce ar putea adăposti zeci de mii de persoane, cum ar fi: subsoluri, pivnițe sau beciuri şi chiar şi peşteri, dar care sunt neconforme pentru că nu au dotările specifice unui adăpost, susţin specialiştii în domeniu.

Adăposturile sunt de trei feluri: de comandă, publice de protecţie civilă şi private, ale operatorilor economici. Un adăpost trebuie să aibă un semn distinctiv care, conform normativelor în vigoare, este simbolizat printr-un triunghi albastru într-un dreptunghi portocaliu şi care, se postează atât pe peretele clădirii în care se află adăpostul, cât şi pe uşa de intrare în acesta. În general, adăposturile au una sau mai multe încăperi, grup sanitar, o ieşire de salvare şi un sas, adică un spaţiu tampon prin care se intră în perimetrul protejat.

Atât adăposturile din Caraş-Severin, cât şi o mare parte din cele din ţară, nu sunt menţinute în stare de funcţionare şi necesită o seamă de investiţii imediate care, însă, atrag costuri foarte mari.