Ascultă Radio România Reșița Live

Drum lin în lumină, maestre Dumitru Jompan!

Dumitru Jompan, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, a plecat să dirijeze corurile îngerilor. Priveghiul va avea loc la casa din Marga , nr 131, sâmbătă și duminică, 03.01.2026, 04.01.2026. Înmormântarea va avea loc luni, 5.01.2026.

Drum lin în lumină, maestre Dumitru Jompan!

Articol editat de Anca Bălălău, 2 ianuarie 2026, 19:06

Anii vieții sale, dacă ar fi să-i depănăm în sens invers, ne-am da seama că sunt treptele unui adevărat obelisc, ridicat tradiţiei muzicale a Banatului. Profesorul universitar a pornit din Marga natală spre Caransebeş, unde urma să-şi ia diploma de învăţător.


Fosta Şcoală Normală era, în acelaşi timp, o adevărată anticameră a muzicii pentru copiii satelor bănăţene, care doreau să devină învăţători şi, poate, continuatori ai acelor dascăli care au dat viaţă corurilor bănăţene.


Reîntors la Marga, în calitate de învăţător, pe lângă activitatea de la catedră se dedică muzicii corale. Astfel, începând din 1956, a dirijat mai multe coruri din comuna natală, cu care a întreprins turnee în străinătate, dar a dirijat şi alte coruri din zonă.


În perioada cât a fost profesor la Școla Generală din Marga (din câte cunosc, și director), pe lângă dotările necesare unei bune desfăşurări a actului de învăţământ, a înfiinţat cabinetul de educaţie muzicală, primul din judeţ în deceniul al VII-lea.


În toți acești ani şi-a desăvârşit pregătirea muzicală, absolvind Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, iar în 2002 obţine titlul de doctor în muzică.
Au fost anii de sfârşit al unui secol şi de început al celui următor, în care s-a dovedit şi un rodnic cercetător al trecutului nostru muzical, dar şi al tradiţiilor bănăţene. Dovezi în acest sens stau numeroasele volume pe care le-a semnat, dintre care amintesc doar câteva: Timotei Popovici, schiţă monografică (1970), urmat de Timotei Popovici, corspondenţă, în două volume (1997–2002); Antoniu Sequens, monografie; Nicolae Ursu, corespondenţă; Corul din Marga; Coruri din Banat; mai multe Culegeri de folclor şi lucrări de etnografie şi, nu în ultimul rând, Compoziţii proprii, laice şi religioase (pricesne şi colinde).


Între anii 1995 și 2005 a fost profesor de muzică şi de ansamblu coral la Seminarul Teologic Ortodox „Ion Popasu” din Caransebeş, şi apoi, până la pensionare, profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă Didactică-Istorie din Caransebeş.


În timp a cochetat și cu rima, publicând două plachete cuprinse în volumul antologic Fântână și piatră de hotar (Ed. Gens Latina, Alba Iulia, 2016).


În decursul anilor, rezultatele strădaniilor sale au fost recunoscute prin: Ordinul „Meritul Cultural” clasa a V-a, obţinut la începutul afirmării sale; Crucea Patriarhală, acordată de Episcopia Caransebeşului; „Persona Maxima”, atribuit de Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa; Diploma de Merit a Asociaţiei Române de Patrimoniu, din Bucureşti; Cetăţean de Onoare al Municipiului Caransebeş.


A devenit, în anul 2009, Cetățean de Onoare al judetului Caras-Severin, alături de alte cinci personalitati: Olga Delia Mateescu, Toma George Maiorescu, Ion Cocora, Doru Dinu Glavan si Nicolae Vladulescu.


În urmă cu aproximativ doi ani, destinul soției domniei sale, Lia, avea să o treacă printr-o cruntă boală, ce urma să îi curme viața. Pe patul cel de pe urmă al doamnei Lia, maestrul i-a dedicat o poezie în care își mărturisea cu tristețe iubirea veșnică-
“De pleci prima-n neființă, nu te grăbi, că vin și eu”


Astăzi, profesorul Dumitru Jompan este din nou împreună cu soția sa, învățătoarea Aurelia Jompan, în comuniunea sfinților, acolo unde „nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit”.
Iubirea lor, pecetluită pe pământ prin credință, răbdare și dăruire, se împlinește acum în deplinătatea Împărăției, unde ceea ce a fost semănat cu lacrimi se culege cu bucurie.

Ne despărțim cu regret de omul Dumitru Jompan, dar ne rămâne modelul unui bănățean patriot care a trait pentru frumos, pentru promovarea valorilor bănățene și pentru nemurirea acestor locuri.
Generații de copii îl vor păstra ca pe cel mai frumos cântec în memoria inimilor.


Drum lin în lumina! Condoleanțe celor dragi!


Etichete:
Radu Stanca este Visătorul care a rămas în sufletele noastre ca o adevărată Ars Doloris!
Poveşti de viaţă joi, 25 decembrie 2025, 11:59

Radu Stanca este Visătorul care a rămas în sufletele noastre ca o adevărată Ars Doloris!

”Nu suntem vinovaţi pentru că ne naştem. Suntem vinovaţi pentru că murim.” -perora cel care a fost una dintre cele mai rafinate și demne...

Radu Stanca este Visătorul care a rămas în sufletele noastre ca o adevărată Ars Doloris!
La mulți ani, Marian Râlea!
Poveşti de viaţă sâmbătă, 20 decembrie 2025, 10:52

La mulți ani, Marian Râlea!

Aniversatul zilei, actorul Marian Râlea emană o sensibilitate profundă fiecărui personaj pe care îl croiește cu lacrima și sufletul său. Un...

La mulți ani, Marian Râlea!
Dascăli reșițeni de valoare-Adela Schindler
Poveşti de viaţă miercuri, 17 decembrie 2025, 08:51

Dascăli reșițeni de valoare-Adela Schindler

Pe site-ul EduPedu s-a publicat recent contribuția dascălului de limba și literatura română la Colegiul Mircea Eliade din Reșița, Adela...

Dascăli reșițeni de valoare-Adela Schindler
La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!
Poveşti de viaţă duminică, 14 decembrie 2025, 13:26

La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!

Motto: ‘’Cei mai dezinvolți – actorii!Cu mânecile suflecateCum știu ei să ne trăiască!’‘ Marin Sorescu ‘‘Menirea actorului...

La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!
Poveşti de viaţă sâmbătă, 13 decembrie 2025, 11:08

Ziua de azi se numește Nichita Stănescu!

Nichita… pata de sânge care vorbește, un donator de sânge la banca cuvintelor! Nichita Stănescu, îngerul blond al poesiei al limbii și...

Ziua de azi se numește Nichita Stănescu!
Poveşti de viaţă vineri, 12 decembrie 2025, 06:40

Un om, un actor, o poveste: Amza Pellea!

A plecat prea repede amestecând zăpăcitor dorul cu speranța, visul cu realitatea, viața cu moartea, lumea de aici cu cea de dincolo și parcă...

Un om, un actor, o poveste: Amza Pellea!
Poveşti de viaţă joi, 11 decembrie 2025, 18:30

Poeți care au pus nume Banatului-Ion Chichere!

Au trecut 21 ani de când Ion Chichere ne-a “întors viaţa pe dos ca pe-o mănuşă cu şoimul înăuntru…” acum, își îmbracă îngerii cu...

Poeți care au pus nume Banatului-Ion Chichere!
Poveşti de viaţă miercuri, 10 decembrie 2025, 14:24

In memoriam, Poldi Bălănuță, o emoție ce nu se stinge

Astăzi, trimitem gânduri unui suflet din a cărui fragilitate s-a hrănit Teatrul Românesc – Leopoldina Bălănuță. Poldi, cum o numeau...

In memoriam, Poldi Bălănuță, o emoție ce nu se stinge