Radio România Reşiţa este radioul oamenilor şi promovează Valoarea. Frecvenţele radioului reşiţean semnifică 24 de ore din 24, ACASĂ pentru toţi ascultătorii, indiferent că sunt din ţară sau din afara graniţelor.

TEATRUL MUNICIPAL ”TRAIAN GROZĂVESCU” LUGOJ este tema dezbaterii din această seară, ora 22, a emisiunii „Provocarea serii: între Da şi Nu” .

În această perioadă de pandemie sectorul cultural a fost vitregit de şansa de a se întâlni cu spectatorii si în sălile de teatru, cinema, etc. Această turbulenţă de manifestare ne îndreptăţeşte să ne apropiem de acest subiect delicat, dar extrem de actual, făcând previziuni despre viitorul său tot mai incert, dar şi susţinând în mod obiectiv necesitatea actului artistic.

Teatrul lugojean are o istorie foarte bigată şi de-a lungul timpului a reuşit să se impună în ţară şi străinătate, a reuşit să promoveze limba română şi totodată să contribuie la istoria locală şi naţională.

La numerele de telefon 0255.20.60.61, 0255.20.60.62, puteți intra în dialog cu Maria Rogobete, sau puteți lăsa mesajele voastre pe numărul de WhatsApp: 0751288777.

Despre această veche şi apreciată instituţie ne vorbeşte invitatul emisiunii, actriţa şi scriitoarea Maria Rogobete:






Sunt fericită că trăiesc în acest oraș multicultural Lugoj, totodată sunt și onorată,  spun asta pentru că Lugojul a avut și are foarte multe personalități . I se mai spune orașul Bredicenilor, istoria acestei familii ne face pe noi, cei de azi să ne bucurăm și să respectăm tradițiile strămoșilor noștri.

Coriolan Brediceanu (23 decembrie 1849- 23 ianuarie 1909), părinții Iuliana și Vasile Brediceanu (Săpunarul Vasile Brediceanu), a terminat Universitatea din Budapesta, a fost avocat și om politic roman.

A avut patru copii, Cornelia Brediceanu, Tiberiu Brediceanu, Sempronia Brediceanu, Caius Brediceanu.

Coriolan Brediceanu l-a sprijinit financiar și moral pe inventatorul Traian Vuia, încă din tinerețea acestuia, la realizarea primului aeroplan românesc. Fiica sa, Cornelia Brediceanu a fost căsătorită cu Lucian Blaga, eseist, filozof, poet, professor universitar, academician și diplomat roman, au avut doi copii, Ionel Blaga și Dorli Blaga.

Cornelia Brediceanu l-a sprijinit pe Lucian Blaga să-și facă o carieră diplomatică și tot ea a trimis primele poezii ale lui Blaga lui Sextil Pușcariu la Cernăuți spre publicare.

Fiica lor, Ana Dorli Blaga, a trait la Berna, Elveția, unde Lucian Blaga lucra în calitate de atașat de presă la Legația Română.

Cornelia Brediceanu – Blaga este înmormântată lângă soțul ei în cimitirul din Lancrăm la 21 martie 1983, 85 de ani.

Caius Brediceanu – a fost notarul ședinței istorice din Sala Unirii din Alba Iulia, la care delegații Transilvaniei și Banatului s-au pronunțat pentru întregirea României. A terminat Facultatea de Drept a Universității din Viena, a fost delegate al României la Conferința de Pace de la Paris.

A fost un politician și diplomat roman.

Tiberiu Brediceanu- a fost compositor, folklorist, jurist. A înființat și a condus Opera din Cluj.

VALERIU BRANIȘTE- născut la data de 10 ianuarie 1869 în Cincu, jud. Brașov.  A decedat la data de 1 ianuarie 1928, la vârsta de 58 de ani. A fost politician roman, publicist, a fost membru de onoare al Academiei Române.

ANIȘOARA ODEANU- DOINA STELLA GRAȚIANA PETEANU

S-a născut în 28 mai 1912 la Pădureni, Timiș, a decedat la 1 septembrie 1972 (60 de ani) Timiș, Lugoj. A fost poet, prozator, jurnalist. Fiică a profesorului, animatorului cultural, publicistului și folcloristului lugojean Aurel Peteanu.  A fost o mică vedetă a lumii literare a anilor 1930-1940- prietenă cu Camil Petrescu, iubita lui Eugen Ionescu, dar și a altor scriitori. A scris romanul ”Într-un cămin de domnișoare” (1934) precum și ”Călător în noaptea de ajun” (1936). A fost logodită cu Peter Meissner, fiul unui apropiat al lui Hitler și mai apoi, s-a căsătorit cu dr. Dan Crivetz, cu vederi extremiste și el. Este, până la urmă, motivul dispariției din București și din viața literară a Anișoarei Odeanu, care se va stabili după unele peregrinări, la Lugoj, unde, în 1965 se va sinucide.

IOAN POPOVICI BĂNĂȚEANUL 

(17 aprilie 1869 -29august 1893)- nuvelist, promotor al limbii literare bănățene. A murit foarte tânăr, însă nu înainte de a se face remarcat de comunitatea literară a vremii.

FILARET BARBU

 16 aprilie 1903-Lugoj-decedat la 31 mai 1984, A avut un băiat, Gelu Barbu, a fost compozitor român de operetă. Fiul, Gelu Barbu a fost un balerin și coregraf român. A terminat Academia de balet Vaganova.

  TRAIAN GROZĂVESCU

A fost un tenor român- născut la 21 noiembrie 1895 Lugoj- decedat la 15 februarie 1927 Viena.  Activitatea 1919-1927-

A fost un tenor de talie mondială, apreciat de presa vremii drept un „AL DOILEA CARUSO”- s-a stins prematur la vârsta de 32 de ani, împușcat de soția sa într-un acces de gelozie.

Traian Grozăvescu s-a născut la Lugoj, tatăl a fost de origine din Teregova, Constantin Grozăvescu, iar mama Ernestina Serbul, de origine sârbă. Școala primară și liceul le-a urmat la Lugoj unde a fost remarcat pentru aptitudinile sale muzicale. Vocea sa a fost remarcată de marele maestru Ion Vidu care l-a adus la faimosul cor ”Ion Vidu”, ”cor a lui Vidu”.

Se înscrie la Fac. de Drept a Universității din Budapesta, unde începe și cursurile Academiei de Muzică, la cursurile de canto. A început războiul și Grozăvescu este trimis pe frontul italian, a fost ofițer de artilerie în armata austro-ungară. Le cânta mereu colegilor de arme, la finele războiului acesta își reia studiile, în 1919 primește diploma și tot în 1919 debutează la Opera din Cluj înființată și condusă de Tiberiu Brediceanu.

Aici obține succes după succes, precum și în turnee prin țară.  La 29 martie 1923, Traian Grozăvescu ia calea Vienei unde ia lecții cu profesorul Frantz Steiner care îi perfecționează tehnica. Vocea lui a ieșit din școala lui Șteiner cu un timbru extrem de variat. Este angajat ca întâi solist la Volksoper apoi la Staatsoper din Viena, unde va fi prim tenor. Este momentul culminant al carierei sale și ajunge artistul răsfățat al publicului vienez, interpretând main ales rolurile lui Mario Cavaradosi din ”Tosca” și a ducelui din ”Rigoletto”,  a lui Rudolf din ”Boema”, sau a lui Canio din ”Pagliaccio”.

Marile Opere europene de la Budapesta, Viena, Berlin îl angajează rând pe rând. Cântă și pe scenele operelor de la Praga, Salzburg, Oslo. Întotdeauna era aclamat de publicul român atunci când revenea în țară.

Fiind un tenor dramatic prin excelență, abordează rolurile cele mai importante din opere faimoase. Câștigă stima unor muzicieni celebri precum Richard Strauss, Arturo Toscanini, Pietro Mascogni, Franz Schalk. Pe 14 februarie 1927 tenorul cântă pentru ultima dată pe scena Operei din Viena, în „Rigoletto”. Era în relații tensionate cu conducerea Operei Vieneze și își propusese să treacă Oceanul și să cucerească publicul american.

Urma să cânte peste o lună la Metropolitan Opera din New York. Dar, soarta a făcut ca soția sa, Nelly, într-un acces de gelozie să-l ucidă cu un glonț de revolver. Trupul său neînsuflețit a fost adus înapoi în orașul natal, Lugoj, înmormântat la cimitirul ortodox în data de 23 februarie 1927.

ISTORIA TEATRULUI ORĂȘENESC LUGOJ

În 1811 exista un Teatru Vechi în Lugoj și pe scena acestuia se cântau arii din capodopera mozartiană- ”Flautul fermecat”

În 1835 este construit vechiul teatru, la inițiativa frânghierului Anton Liska, un bun violonist, unul din pionierii învățământului muzical lugojean.

Încă din 1824 lugojenii asistau la spectacolele teatrale ale trupei lui Ioachim Vuici, trupa era venită din Serbia. Genul dramatic, una din dominantele vieții culturale din a doua jumătate a sec XIX-lea și de trupe ambulante din Transilvania și alte ținuturi românești: De ex:

Trupa lui Albini (1850-1851)

Trupa lui Fani Tardini (1863)

Trupa lui Pascaly (1868-1871)

Trupa lui Mihai Millo (1870)

Trupa lui J.D. Ionescu (1873)

George Augustin Petculescu-directorul primei trupe de teatru românești ambulante. G.A.Petculescu, născut la Reșița în 11 oct 1852, iar începând cu 1860 a fost  anul mutării sale la Lugoj. După mai multe turnee teatrale în Țara Românească G.A.Petculescu debutează la Lugoj în 1 iulie 1877, în trupa lui Constantin Petrescu în piesa ”Cimpoiul Dracului” de Eugen Carada. Acesta își întemeiază propria trupă, cu actori din Craiova, Turnu Severin (Societatea Teatrală Română Ambulantă din Ungaria și Transilvania) prezentând primul spectacol la Lugoj -28 iulie 1878- se numea: ”Doi amploaiați în una pereche de cizme”, comedie originară într-un act de N. Frunzescu, ”Liber și independent”, comedie cu cântece într-un act de G.Dumitrescu și ”Zăpăciții”, comedie într-un act tradusă în limba franceză de Paul Georgescu.

În ianuarie 1849 au debutat ca actori, sub egida trupei teatrale de la Lugoj părinții lui Coriolan Brediceanu, Iuliana și Vasile Brediceanu, într-un spectacol cu piesa: ” Ciutura gâmfată sau Opincărița făloasă”.

În 15 noiembrie 1846 – pe scena Teatrului Orășenesc, într-un turneu fiind, marele compozitor și pianist Franz Liszt a dat un recital, astfel că a avut loc un eveniment cultural major în viața artistică lugojană, în avanpremiera mișcărilor pașoptiste.

În 1847 este prima mențiune a unui spectacol în limba română, pus în scenă de trupa Iosif Farkaș, este reprezentată de afișul spectacolului, datele acestuia fiind transcrise de Coriolan Brediceanu.

ISTORIA TEATRULUI TRAIAN GROZĂVESCU-LUGOJ

A fost construit în perioada 1899-1900 pe actualul Splaiul Coriolan Brediceanu cu sprijinul autorităților locale și centrale din perioada imperiului austro-ungar, la care a contribuit și comunitatea locală din Lugoj.

La construirea acestui teatru cât și la proiectul acestuia au contribuit marii arhitecți ai acelor vremuri: Karoly Elek, Mihaly Gomboș, Noaviezai Janos Bibe, care pe lângă contribuțiile tehnice privind structura de rezistență a clădirii au contribuit și la designul interior al clădirii.

Teatrul este construit în arhitectura neoclasică pe baza planului general pregătit de către arhitectul regal Sandor Lazla.

Inițiativa construirii actualului Teatru Traian Grozăvescu a fos a lui Imre Iakabffy, comite de Caraș-Severin cu reședința la Lugoj, care după ce a reușit să obțină terenul pentru teatru a mobilizat populația locală, care a donat 24000 de koroane pentru construirea teatrului, au mai contribuit și câteva companii din acea vreme.

Astfel că s-a renunțat la vechiul teatru ce a fost construit în 1835 (Strada Bucegi), care nu mai corespundea cerințelor acelui început de secol XX-.

Valoarea totală a construcției a fost de 110000 koroane.

La 1 Decembrie 1900 s-a deschis în Lugoj noul teatru orășenesc care se mai numea și Mihai Eminescu. Au luat parte: episcopul dr. Demetriu Radu, notarul regal Mihail Bejan, Virgil Thomici, dr. Ștefan Petrovici, erc.

Primarul Arpad Marsosky a adresat un discurs, o alocuțiune în limba română subliniind importanța cultivării artelor și a lăudării Domnului în limba fiecărei naționalități.

”Numai așa vom putea ajunge la cultivarea și nobilitarea inimii și a sufletului dacă în mod reciproc ne vom cunoaște stadiul de cultură, din mărgăritarele literaturilor diferitelor naționalități și, pătrunzând în spiritul lor, vom face să se potențeze stima și reputațiunea reciprocă, contribuind la formarea de intime legături între locuitorii acestui oraș”

Virgil Thomiciu- a vorbit în numele românilor

”Prin unire cresc lucrurile mici, prin vrajbă pier și cele mai mari”

Reuniunea Română de Cântări și Muzică a preferat să participe doar cu trupă de teatru, punând în scenă ”Idil la țară”- o comedie într-un act „localizată” de Maria Baiulescu. Și-au dat concursul: Constantin Missits (candidat de avocat), Silvia Iorga (rolul Smărăndiței), Caius Brediceanu, Tiberiu Brediceanu, Augustin Silvași, Constantin Ignea, V. Păscuțiu, Ioan Cimponieru, Aurora Peștean, Ofelia Ianculescu.

TEATRUL ORĂȘENESC A PURTAT ȘI NUMELE LUI MIHAI EMINESCU

În luna octombrie 1934, printr-o decizie adoptată de Primărie, Teatrul Orășenesc din Lugoj, cunoscut și sub numele de Teatru Comunal, i-a fost atribuită și denumirea de Teatrul ”Mihai Eminescu”, care urma să fie inscripționat pe frontispiciul edificiului în limba română, maghiară, germană, însă denumirea a avut o existență efemeră. Cu prilejul festivităților dezvelirii bustului lui Traian Grozăvescu (amplasat vizavi de teatru, operă a sculptorului Radu Morga) desfășurate în 6 Decembrie 1935, printr-o hotărâre a administrației locale s-a stabilit actuala denumire și anume: ”Teatrul Traian Grozăvescu”. Primarul Lugojului a fost dr. Alexandru Breescu.

La doar câteva zile de la dezvelirea bustului lui Traian Grozăvescu și atribuirea numelui marelui tenor vechiului teatru orășenesc (10 Dec) Zharia Stancu reacíona virulent în presa bucureșteană la actul prin care primarul Lugojului Alexandru Bireescu înlocuia numele lui Mihai Eminescu de pe frontispiciul instituției cu numele unui ”tenoraș”- dar el nu avea cum să înțeleagă specificul unei urbe cu o pronunțată vocație muzicală cu seculare tradiții interculturale. Într-un final de pamflet, Zaharia Stancu făcea trimitere la pedeapsa biblică prin lovirea cu pietre și anume:

”Dacă ar fi bătut cu pietre pentru această faptă, primarul din Lugoj tot n-ar fi îndestul de pedepsit”

Astăzi îi mulțumim acestui primar Alexandru Bireescu, care bine că nu a fost bătut cu pietre, Dumnezeu să-l odihnească în pace!

MARIA VORONCA

A trăit o viață de om, aproape în întregime ”pe scândură”, așa cum le place actorilor să spună scenei. Este foarte greu să scoți ceva de la ea, în legătură cu viața ei, nu este un om să se laude și de aceea evita să vorbească despre sine, însă noi, puii ei, ea fiind cloșca, am putut să aflăm, cel puțin eu am reușit să o ”trag de limbă” la fiecare deplasare, când eram invitați la festivalurile de teatru. Și chiar a avut o viață grea, de care nu se plângea, ciudat, îmi povestea mereu cu o bucurie imensă, se bucura pentru puterea cu care o înzestrase Dumnezeu să treacă peste toți acei ani grei.  Doamna noastră minune, Maria Voronca este un artist autentic. S-a născut la Cernăuți, leagănul Bucovinei, la data de 14 iulie 1939, a urmat apoi războiul cu toate greutățile sale și familia ei a trebuit să se refugieze. Așa au ajuns în Banat, la Lugoj, doamna Maia avea în jur de 5 ani. În clasa I a avut primul contact cu scena interpretând rolul de Albă ca Zăpada. Tatăl a plecat la Dumnezeu și a rămas mama lor să crească copiii, singură, săracă, vremuri grele și periculoase…și nu avea decât 25 de ani mama.  Copilul Maria Voronca a înțeles că trebuie să fie ascultătoare, să o ajute pe mama în treburile casnice dar totuși și-a îndreptat gândurile spre viața de actor, era atrasă de muzică, poezie, dar mai ales de actorie.  La acea vreme, doamna Nica Iustin Șerbănescu, regizoare la teatrul din Lugoj, umbla prin școli pentru a descoperi elemente noi, copii talentați, atunci a fost remarcată fetița Maria Voronca, atunci a fost propusă pentru rolul unei pioniere, Maia, într-o piesă rusească, Platon Krecet, de A. Kornelciuk, era în clasa a șaptea, de atunci așa i-a rămas numele de Maia. Și uite-așa doamna Maia a ajuns în trupa mare de teatru din care făceau parte la acea dată: Vali Sprânceană, bătrânul Gangan, tatăl lui Eugen Gangan, Tiberiu Ciorogaru, Lia Barboni, Iosefina Stoia, și mai târziu Șuta, Rouă, Jana Cotarcea și alții. Trupa de teatru acționa în cadrul Casei de Cultură ”Eftimie Murgu” situată undeva pe lângă Primărie, erau în jur de 45 de actori amatori, și erau foarte buni.

A jucat în multe piese, amintesc câteva:  Titanic vals-Doamna nevăzută- Masca lui Neptun- etc, apoi a urmat Conservatorul din Lugoj-5 ani,  a PARTICIPAT LA Cântarea României, faza pe țară, a obținut multe premii, devenise o vedetă locală, a jucat la București piesa lui Lovinescu ”Hanul de la răscruce” unde a făcut un rol de compoziție foarte bun, la 18 ani devenise o vedetă în Lugoj.

Ca orice tânăr,  visa la ceva anume, avea un ideal și anume să ajungă pe o scenă profesionistă, a dat examen și a reușit, la Craiova, a ajuns la Turda  în 1964 unde a interpretat zeci de roluri, i se îndeplinise visul, aici s-a format ca actor, în acest oraș a avut împlinirile. Între timp s-a căsătorit cu un domn, cadru militar, bucuria cea mai mare a vieții sale este fiica dânsei și mai târziu cele două nepoate. Prin detașarea soțului a ajuns la Craiova unde au stat 11 ani, a fost angajată la Teatrul liric din Craiova unde a jucat în spectacole muzicale,  a jucat Mary Poppins de aprox 40 de ori, iar comedia Uite tata, nu e tata”  de 770 de ori. S-a reîntors la Turda după ce soțul a plecat în altă lume, după Revoluție, s-a pensionat și a început o nouă viață, unde oare? La Lugoj, orașul de suflet, aici unde s-a îndrăgostit prima dată, aici unde s-a format ca om, ca actor, aici unde sunt înmormântați părinții dânsei. La Lugoj și-a început cariera, la Lugoj vrea să o continue atât timp cât dorește bunul Dumnezeu, iubește acest oraș multicultural, iubește publicul, la această vârstă onorabilă și venerabilă continuă să fie regizor, actor, profesor de dramaturgie la Școala de Arte, dar și impresar al trupei de actori amatori ai Lugojului.

Crezul artistic al omului de teatru, regizor, actor, profesor, mamă spirituală și prietenă pentru actorii amatori ai Teatrului Municipal Traian Grozăvescu Lugoj, este următorul: ”Ca actor nu poți să faci nimic fără dăruire, fără iubire, fără sinceritate, nimic nu se face fără pofta de a juca, , îmi place să repet, îmi place să joc!  Nimic nu se poate înlocui cu acestea! Ca tehnică, dicțiunea e de bază, fără ea nu se poate pentru că e foarte important cuvântul. Și bucuria de a juca, detașarea de tot ce este în jurul nostru, în viața de zi cu zi, acesta este crezul meu la care nu am să renunț niciodată, în fiecare zi port în gând următoarea frază care stă scrisă la intrare, la scenă:

”Dragă actorule, în seara asta să joci atât de bine și să-ți închipui că în sală s-ar putea să fie un om, un spectator pentru prima dată, sau s-ar putea să fie un om pentru ultima dată la teatru”

De aproximativ 15 ani învăț și tot învăț de la această Femeie Erou, spun erou pentru că și-a dedicat o mare parte din viață Teatrului din Lugoj, a format actori foarte buni, a descoperit talente și le-a dat strălucire, a ajutat tineri să ajungă acolo unde și-au dorit, a fost și este mamă atunci când e nevoie, a fost și este prietenă , dar cel mai important este faptul că ne-a format caracterul, datorită acestei doamne, noi, actorii amatori am înțeles că spiritul trebuie să ne fie puternic, inima bună și sufletul deschis, oriunde mergem această mare doamnă a teatrului ne aduce bucurie, respect, voință și demnitate, dacă aș putea să dau timpul înapoi, măcar cu 10 ani cu siguranță i-aș acorda mult mai mult timp, i-aș săruta în fiecare zi obrajii tineri și i-aș mulțumii aducându-i flori, doamna Teatrului Lugojean iubește florile!

Doamna Maia a  primit premiul publicului la Piatra Neamț, la fel și trupa de teatru, acolo unde marea actriță Draga Olteanu Matei și-a format o trupă de teatru de amatori, au fost cu piesa Fluturi-Fluturi, au fost atât de buni că doamna Draga nu se oprea din felicitări și din îmbrățișări, să nu uităm că actrița Draga Olteanu Matei a iubit Lugojul. Ne-am reîntâlnit cu această mare doamnă la Fălticeni, eram cazați în același hotel, acolo am putut să stăm trei zile până în noapte la discuții, povești, ne-a recitat din poetul Ion Bugarin, apoi din filmul Fatima ne-a povestit, făcuse trei clase de liceu și luase examenul de capacitate la Iulia Hașdeu, imediat după război , în 1945. A pus în scenă numeroase piese de teatru la Lugoj, și ne spunea că profesorii care i-au predat au fost de cea mai bună calitate, iubea enorm Lugojul, ne-a vorbit ore în șir despre anii petrecuți în Lugoj , se făcuse ora unu noaptea, în restaurantul hotelului și noi ascultam cu gura căscată la această doamnă, iar ea ne sorbea de drag!

DESPRE ACTORII TRUPEI DE TEATRU

Am  jucat în multe orașe din țară, Reșița, Caransebeș, Brașov, Caracal, Călărași, Mediaș, Medgidia, Tulcea, Roman, Reghin, Satu Mare, Piatra Neamț, Fălticeni, am  jucat în străinătate Italia, Austria, Grecia, Ucraina, Republica Moldova, peste tot am primit diplome, premii, am dus numele Lugojului peste tot și nu numai, am adus bucurie în sufletele celor care ne-au văzut și care ne-au admirat. La Fălticeni ne-am întâlnit cu mari actori și regizori care ne-au strâns mâna în semn de prețuire, am râs, am plâns și ne-am bucurat de prezența acestora, Catrinel Dumitrescu, Dorel Vișan, Draga Olteanu Matei, Claudia Motea, Vladimir Găitan, și mulți alții. De fiecare dată ne întorceam cu un geamantan de clipe unice, și acest geamantan îl deschideam atunci când eram singuri și ne era dor de teatru, ne era dor de ei.

Sunt multe de spus, fiecare actor are povestea lui, eu mă bucur de anii petrecuți cu acești colegi de actorie, cu doamna Maia, îmi doresc din suflet să continuăm tradiția acestui teatru, să ducem mai departe bucuria trupei. Această perioadă urâtă trăită de întreaga lume ne-a afectat enorm, în trupa noastră sunt mulți actori amatori care lucrează în diferite locuri și nu am putut să ne mai vedem, plus restricțiile, frica ce a cuprins planeta, ne lipsește enorm scena,  bucuria de a repeta, ne lipsește râsul care nu se mai termina, cel mai mult ne lipsește publicul, ne gândim la public și știm că și el se gândește la noi, dar vine ea, ziua în care îi vom îmbrățișa și le vom spune că îi iubim, dar nu acesta este sensul omenirii?

Numele actorilor amatori care sunt activi: Maria Voronca,  Tudor Trăilă, Constantin Ilie (Zamă), Constantin Goloșie, Ileana Căprariu, Maria Rogobete, Lăcrămioara Bercean, Loredana Lupescu, Irina Rusu, Militariu Melania,  Cristina Velici, Cristian Alexandru, Cristian Ioschici, Alexandra Jivan, Eugen Curelici, Denis Târziu. Suntem 16 actori amatori activi. Jucăm din dragoste pentru teatru, jucăm pentru că ne place să fim pe scenă, jucăm cu toată inima pentru a face spectatorii să zâmbească, să râdă, să plângă, să plece acasă cu dragoste de viață,în  tot ce facem este  plăcerea noastră, este bucuria noastră, este un sens al vieții de care numai noi știm cum să ne bucurăm,  că după fiecare piesă ființa noastră se încarcă cu fericirea ropotelor de aplauze, aceasta este remunerația noastră și nimic altceva, poate de aceea ne iubește publicul lugojean, suntem cei care oferim și nu așteptăm nimic în schimb decât armonie, de aceea spun mereu că suntem o adevărată familie și nu ne poate despărții nimeni,  iubirea pentru teatru este mai puternică decât orice”.

Rămâneți ACASĂ pe frecvenţele 105.6 FM şi 91,9 FM – 92,8 FM pentru ascultătorii din Clisura Dunării, sau pe radioresita.ro, ori pe telefon, indiferent că este fix sau mobil, sunând la numărul 031.504.04.34, apel cu tarif normal, puteţi asculta oricând şi de oriunde Radio Reşiţa.

Despre invitata noastră, MARIA ROGOBETE:

Născută în 05.02.1970 în localitatea Topleț, jud. Caraș-Severin.

Școala cu clasele I-VIII  în localitatea Topleț, jud. Caraș-Severin.

Liceul Industrial  ”Ștefan PLAVĂȚ” (actualmente Traian Lalescu), Orșova, jud. Mehedinți, promoția 1988.

În anul 1997 a absolvit Universitatea ”Politehnica” din  Timișoara, Facultatea de Mecanică, Titlul de Inginer în profilul Mecanic, specializarea Mașini și Echipamente Termice.

În anul 2007 a absolvit Școala de Arte  ”Remus TAȘCĂU” Lugoj, specialitatea Actorie (Diplomă oferită de Primăria Municipiului Lugoj, Consiliul  Local Lugoj,   perioada de școlarizare (2003-2007) – 4 ani.

(În anul 2018 a absolvit Cursul de Antreprenor, Management și Marketing (Diplomă oferită de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice precum și de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.)

Din 1998 până în prezent lucrează ca inginer programator( Designer de broderie) la firma elvețiană de broderie  S.C.INTER-SPITZEN SRL din Lugoj.

Din anul 2007 până în  prezent este  Actor Amator al Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj.

Din august 2020 este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România-UZPR-

Lista cu lucrări publicate:

Volume proprii:

Volumul de poezii.

–  OAMENI ȘI TRĂIRI – Editura NAGARD  Lugoj, 2008.                        

 – IUBEȘTE-MĂ – Editura NAGARD, Lugoj, 2009

– MIRABILA SCÂNTEIE –  Editura NAGARD, Lugoj,  2010

ROMANUL -REVOLUȚIA, AMINTIREA TA…PREZENTUL MEU – Editura NAGARD, Lugoj, 2012

MONOGRAFIE-OGLINDA SUFLETULUI- IOAN RAȚIU –  40 de ani de activitate  culturală- Editura NAGARD, Lugoj, 2013.

SFINXUL BANATULUI- GEORGE BĂLTEANU – Viața și opera

CU TEATRU

Diplome obținute participând ca sufleor și actor amator la Festivaluri de Teatru, cu Trupa de Actori Amatori ai Teatrului ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj:

TROFEUL Festivalului de Teatru TRAGOS, Tulcea- 2009;   PREMIUL FESTIVALULUI – Se acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj pentru Participarea La Festivalul Național De Teatru ”FLORI DE MAI”, ediția a III-a, Asociația Teatrul Popular Mediaș, 21-23 Mai 2010; DIPLOMĂ ȘI TROFEUL FESTIVALULUI- ETC- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, pentru spectacolul ”Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Maria Voronca, Centrul Cultural Tulcea, 2011; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU”, 2012 – Festivalul Internațional de Teatru pentru Tineret, Grigore Vasiliu Birlic”,  Ediția a II-a, Fălticeni. DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se acordă Teatrului  Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj-Primăria Municipiului Caracal, ”11 Ani de Teatru la Caracal”, 23.11.2012; TROFEUL FESTIVALULUI –  Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, pentru spectacolul ”Gaițele” de Al. Kirițescu, regia Maria Voronca-  Festivalul Internațional de Teatru ”FESTTEAMART , ediția a IX-a, 2-6 octombrie 2012 Lugoj-România ;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ –Se  acordă Trupei de Teatru „Traian GROZĂVESCU” Lugoj- Festivalul de Teatru „JOY-FEST, KIEV”, Ucraina, 2013;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj-din partea ”50 TEATRUL MEDIAȘ ANI 1964-2014”,  Mediaș;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se  acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj- Festivalul Național de teatru, ediția I, PROACTORIA 18-20 Septembrie 2014, MEDIAȘ; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ, Medgidia 2014, ediția III-a, Festivalul Național de Teatru ”Tanța și Costel”, Medgidia, 2015;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se  acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj –  Festivalul Național de Teatru, PROACTORIA, ediția  II-a, 11-13 Septembrie 2015 MEDIAȘ; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU” din Lugoj, în semn de mulțumire și respect pentru promovarea teatrului românesc în cadrul Festivalului Național de Teatru „Dan Alecsandrescu”, ediția I Roman 2015, Ministerul Apărării Naționale Cercul Militar Roman; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul Național de Teatru ”Dan Alecsandrescu” Ediția I, 22-23 Mai, 2015 Roman; Ministerul Apărării Naționale, Cercul Militar Roman;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ SE DECERNEAZĂ- Pentru Colectivul de artiști ai Teatrului Municipal „Traian GROZĂVESCU” din Lugoj, pentru cooperarea și realizarea principiilor de înfrățire a două orașe prin activitatea de colaborare culturală a teatrului și meritele deosebite în valorificarea potențialului artistic al culturii românești, 02.05.2015, NISPORENI;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ-  Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj,  Festivalul Național de Teatru pentru Amatori, Brașov, ”Am-Actor”, 25-27 noiembrie, CENTRUL CULTURAL REDUTA, ediția III-a, 2016;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj,  Mediaș, Festivalul Național De Teatru, ”Pro-Actoria” ediția a III-a, 9-11 Septembrie 2016;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Traian GROZĂVESCU” din Lugoj, pentru participarea la Festivalul de Teatru „Dan Alecsandrescu”, ediția a II-a, Roman-2016; 

DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul Național de Teatru ”Dan Alexandrescu”, Ediția a III-a Roman 2017; TROFEUL FESTIVALUL,  Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul de Comedie , ediția a XIX-a, 15-19 noiembrie 2017 Caracal;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul de Teatru  „Din Culise”, ediția a III-a 13-15 octombrie 2017, CASA DE CULTURĂ A TINERETULUI REGHIN;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul Național de Teatru Brașov, ”AM-ACTOR”,  ediția a IV-a Centrul Cultural Reduta, 20-22 aprilie 2018;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj,  Teatrul  ”TIMHE ENEKEN”- GRECIA, PERIGIALI, 21 IULIE 2019;

Anca Bica Bălălău