O mare voce a Teatrului Radiofonic, Virgil Ogășanu, a împlinit 85 de ani!

’’Generaţia tânără are multe de învăţat şi, din păcate, nu prea mai are de la cine. Marii actori au îmbătrânit. În societatea noastră modelele au dispărut”, afirmă aniversatul zilei, marele actor Virgil Ogășanu, o voce a Teatrului Național Radiofonic, un prieten al celor care iubesc artele spectacolului.
Și, totuși povestim generației tinere despre MODELE, despre virtute și onestitate, despre acești slujitori ai culturii române.
Maestrul Ogașanu s-a născut acum 85 de ani, în 17 iunie1940 la Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.
A absolvit în 1964 Institutul de Artă Teatrală si Cinematografie din Bucureşti, la clasa profesoarei Beate Fredanov.

Articol editat de Anca Bălălău, 17 iunie 2025, 18:26

’’Pe cuvânt dacă eu credeam ce mi se spunea! Ziceam că toată lumea glumeşte când îmi spunea să mă fac actor. Nici nu-mi trecea prin cap, mai ales că tatăl meu voia să mă fac medic veterinar. Ce bine era, ce cabinet aveam acum, vă daţi seama?! Tata a avut îndoieli, dar mama m-a susţinut”, mărturisește cu modestie marele artist.

După absolvire a fost repartizat la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ si a jucat pe această scenă în „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, „Nu sunt Turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu, ambele regizate de Liviu Ciulei. Pentru rolul din „Nu sunt Turnul Eiffel” a primit premiul pentru interpretare, a participat la Decada Dramaturgiei Originale.

Din anul 1965, joacă pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra. Printre rolurile interpretate pe aceasta scenă se numără Candidatul din „D’ale carnavalului” de I. L. Caragiale, Cliff din „Priveşte înapoi cu mânie” de John Osborne, Epihodov din „Livada cu vişini” de A.P. Cehov, Hugo din „Meteorul” de Friederich Durrenmatt, Ivan din „Revizorul” de Gogol, Edgar din „Suferinţele tânărului W” de Plenzdorf, Malvolio din „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, George din „Ferma” de David Storey, Mahomed II din „Răceala” de Marin Sorescu, Jim O’Connors din „Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams, Domnul Gherman din „Somnoroasa aventură” de Theodor Mazilu, Pantalone din „Scandal la Palermo” de Carlo Goldoni, Willy Loman din „Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller etc. Joacă și la Teatrul Nottara din Bucureşti, în „Uzina de plăceri S.A.” de Alexandr Galin, „Voiajul domnului Perrichon” de Eugene Labiche etc. Debutul în cinematografie a avut loc în 1962, cu pelicula „Doi băieți ca pâinea caldă”. A mai jucat în „Răutaciosul adolescent” (1969), „Secția corecțională” (1970), „Facerea lumii” (1971), „Dragostea începe vineri” (1972), „Săgeata căpitanului Ion” (1973), „Iarna bobocilor” (1977), „Cântec pentru fiul meu” (1980), „Al treilea salt mortal” (1980), „Pe malul stâng al Dunării albastre” (1983), „Păcală se întoarce” (2006). La televiziune a jucat în „Daddy” (1974), „Vodevilul” (1980), „Dueliștii” (1983), „Ministerul comediei” (1999), „Cu un pas inainte” (2007-2008), „Doctori de mame” (2008).

Virgil Ogășanu face parte din Liga marilor artiști care au ținut lumina aprinsă prin cultură în perioada comunistă, dar și după 1990.Un Far care ne-a arătat întotdeauna țărmul.
’’Rezistenţă prin cultură înseamnă că teatrul a mers mai departe, iar marii noştri actori, marea şcoală de teatru românească au făcut faţă la această mizerie. Dovadă că toate spectacolele mari care s-au jucat în perioada comunistă sunt spectacole de referinţă, care s-au jucat la Paris, la Londra, la Moscova. În ’69, eram la Florenţa – chiar când s-a produs aselenizarea, că am văzut-o la un televizor, într-o vitrină – şi am avut o săptămână de spectacole“ , mărturisește marele actor Virgil Ogășanu, aniversatul zilei.
Virgil Ogăşanu a fost profesor la Facultatea de Teatru a Universităţii Hyperion. Din păcate soția și actriţa Valeria Ogășanu, cu care are un fiu-compozitorul Mihai Ogășanu- a murit lăsându-l cu sufletul îndoliat. După moartea jumătății sale, Virgil Ogășanu s-a retras din viața publică și s-a mutat la casa pe care o are la Cornu.
A ales să-și trăiască durerea pierderii femeii iubite departe de ochii lumii.
Este laureatul Premiului UNITER pentru întreaga activitate, al Premiului pentru întreaga carieră la Gala Radio România Cultural, dar și al altor recunoațteri naționale și internaționale.

’’Nu-mi place să trag linii.Bilanțurile sunt inutile, cred că trebuie lăsată lista deschisă,’’ concluzionează Maestrul… Lista rămâne deschisă și sperăm noi, completată de generația tânără care crede în MODELE de urmat.
La mulți ani, Maestre Virgil Ogășanu!

Sursa foto-Facebook/ Virgil Ogășanu