Inv.-Dorian-Coman-Scoala-Gimnaziala-307-Bucuresti-15.05-33

Pe când eram de-o şchioapă părinţii mă duceau la grădiniţa maghiară şi chiar vorbeam destul de bine; prin generală am învăţat franceza; la liceu citeam şi scriam în engleză; la facultate le-am făcut pe amândouă; am mai cochetat de-a lungul timpului cu spaniola şi italiana; acum…. Acum sunt bucuros că reuşesc să scriu şi să vorbesc corect limba străbunilor.

Dacă dau timpul înapoi constat că mai bine de jumătate din timpul petrecut în şcoală a fost…degeaba. Ce folos am că rezolvam ecuaţii cu 3 necunoscute şi acum am nevoie doar de regula de trei simple şi nici de aceasta prea des că am calculator. Cu ce mă ajută să ştiu să rezolv o matrice, dacă nu sunt în stare să cedez locul unei persoane în vârstă în autobuz; câte nopţi nu am dormit pentru toate formulele din trigonometrie, pentru geografia economică a României, pentru orele de socialism ştiinţific, sau pentru a toci la rezistenţa materialelor sau la diagrama fier carbon.

Multe, foarte multe din materiile studiate în şcoala generală sau în liceu se dovedesc a fi inutile în momentul în care o termini cu şcoala şi dai piept cu viaţa. În schimb constaţi că niciuna dintre ele nu te-a pregătit pentru viaţă; nu şti cum să te comporţi la un interviu; nu şti cum să asociezi pantalonii cu cămaşa; nu şti cum să-ţi cauţi o meserie; nu şti să scri o scrisoare.

Nu sunt de acord cu afirmaţiile ex-marinarului şi ex-preşedintelui Băsescu: „Şcoala românească produce numai tâmpiţi”; o fi având exemple mai apropiate, de le ştie atât de bine. Şcoala românească e doar prea aglomerată cu materie inutilă; 6, 7, sau chair 8 ore de predare zilnic; alte 5 – 6 ore de teme, exerciţii, probleme, lecturi, studiu zilnic; dacă mai adaugi şi orele de somn absolut necesare după tot acest efort intelectual, constaţi că tinerii din ziua de astăzi nu mai ştiu nimic, nu mai au timp liber, nu mai au chef şi poftă de învăţătură şi trec prin şcoală exact ca şi gâsca prin apă. Nu se prinde mai nimic de ei.

Am avut parte în cei peste 25 de ani de democraţie de zeci de miniştrii ai educaţiei; fiecare cu programa lui, fiecare cu ideile lui niciodată finalizate, fiecare cu interesele lui. Astea probabil le-au realizat. Ce a ieşit din acest surogat de învăţământ? Câteva serii de absolvenţi care nu au reuşit să promoveze bacalaureatul, mii de tineri care habar nu ştiu ce să facă atunci când termină şcoala, un sistem educaţional bolnav, cu mulţi dascăli ce nu-şi au rostul în învăţământ, multe meditaţii particulare şi din păcate tot mai multe examene picate.

Poate odată şi-odată se va găsi cineva să pregătescă tinerii pentru viaţa adevărată, nu să facă şcoală pentru ca dascălul X sauY să aibă un loc de muncă. Poate.

(Dan Agache)

Sursa  foto: romaniapozitiva.ro