inger si demon

Vineri 10 aprilie 2015. Vinerea Mare; Vinerea Neagră; Vinerea Patimilor, e una şi aceeaşi zi. Pentru unii prilej de tristeţe, post, smerenie şi rugăciune. Pentru alţii alergătură, nervi, înjurături, ori vorbe de ocară rostite mai pe faţă, mai printre dinţi…
În preajma marilor sărbători religioase ne amintim şi de cele sfinte, pe lângă faptul că trebuie să umplem masa cu de toate şi să ne îmbuibăm trei zile şi să alergăm pe coridoarele spitalelor de urgenţă mai apoi. Ne amintim de cele sfinte, iar unii dintre noi postesc; o zi, două, 3 ori toată perioada de 40 de zile. Ne abţinem de la mâncare, băutură, lucruri rele, încercăm să fim mai buni, mai omenoşi, să ne fie iertate păcate, multe, puţine, câte-or fi. Alţii nu se mai deranjează, nu de alta dar la câte păcate ar trebui iertate, de postit ar trebui să postească de acum încolo câteva generaţii.
Abstinenţa de la mâncare nu e sinonim cu postul; de greşit, ori de păcătuit se poate cu fapta, cu cuvântul ori cu gândul. Ei… aici e mai greu. Nu de alta, dar ispitele sunt la tot pasul. Un şef nemulţumit, un coleg ciufut, o vânzătoare stresată, ori un şofer în trafic ce are impresia că toată şoseaua e a lui, iar regulile de circulaţie se rescriu după cum circulă el.
E uşor să cazi în ispită. E mai greu să realizezi că o faci şi să te abţi. De ce să mă abţin? – sună o voce în urechea mea. E probabil fratele vitreg al îngerului păzitor, care joacă în tabăra cealaltă. Ce tot atâta post şi rugăciune, ce tot ajutoare pentru săraci şi năpăstuiţi, să meargă la muncă, nu la întins mâna. Mă scutur în încercarea de a-l alunga. Iartă-l că nu ştie ce face, şopteşte şi îngerul cel bun. Ba ştie, imi zic eu; ştie foarte bine şi mai e şi convingător pe deasupra.
E greu să te poziţionezi între cei doi, e foarte greu. Pe de-o parte ispita necurată, pe cealaltă parte credinţa. La mijloc eu. De parcă aş fi la alegeri şi nu ştiu pe ce candidat să pun ştampila. La alegeri e simplu, nu contează pe cine votezi, important e cine numără voturile, deci şi acolo şi-a băgat cineva coada, pardon interesul.
În Vinerea Mare nu sunt ispitele mai puternice. Cred doar că le conştientizăm mai bine; pentru că în pofida postului şi smereniei de care încercăm să dăm dovadă, în interiorul nostru râmânem aceeaşi. Chiar dacă vrem măcar acum să fim îngeraşi, tot demoni suntem, fie că o recunoaştem sau nu.

(Dan Agache)