Doamna culturii cărăşene la ceas aniversar: La mulţi ani Ada D. Cruceanu-Chiseliţă!

Dr. Ada Mirela Chisăliță, Ada/ Doamna Ada, cum o cunosc reșițenii/ bănățenii, cunoscut și apreciat om de cultură al Banatului Montan, editor, critic literar și traducător, s-a născut la 4 mai 1950 în Sibiu, din părinții Horațiu Cruceanu și Letiția, născută Rău.

După absolvireaȘcolii Generale Nr. 15 din Sibiu (1957 – 1965) și a Liceul Nr. 3, Sibiu (1965 – 1969), urmează cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din București, Secția română – engleză (1969 – 1973). După absolvire,primește repartizarea în județul Caraș-Severin, fiind angajată ca profesoară la Școala Generală Socolari (1973 – 1975). Se transferă apoi la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” din Reșița, în funcția de bibliotecar-bibliograf (1975 – 1982). Cariera ei continuă tot în domeniul culturii, ca referent în cadrul Centrului Județean Caraș-Severin de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare (1982 – 1990), apoi în funcție de consilier în cadrul Inspectoratului pentru Cultură Caraș-Severin (1990 – 1996), unde revine în anul 1999 și unde ocupă, între anii 2001 și 2010, funcția de director executiv al instituției, devenită între timp Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Caraș-Severin. Între timp activează în calitate de consilier editorial pentru carte și publicitate în cadrul firmei „Media Star” din Reșița (1996 – 1997) și consilier-inspector în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin, Biroul Cultură (1998 – 1999).

Doctor în filologie (Universitatea de Vest Timișoara, 2001), o apreciem cu toții cei care o cunoaștem ca fiind redactor al revistei reșițene „Reflex – Artă, Cultură, Civilizație” (co-fondatoare a revistei alături de soțul ei, Octavian Doclin) și secretar al Fundației Cultural-Sociale „Octavian Doclin” din Reșița (2000-2009).

Ada D. Cruceanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, din anul 1992. Debutul publicistic este consemnat ca fiind cel cu un articol de istorie culturală în revista Liceului Nr. 3 din Sibiu, „Cibinum” (1968).

Este apreciată pe plan național datorită colaborărilor dumneaei la „Arca”,  „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Viața Românească”, „Vatra” și multe alte publicații.

Enumerăm în continuare lista volumelor publicate până în prezent:

• Contribuții la bibliografia presei românească din Banat, Reșița, 1979 (în colaborare);
• Radu Stanca – dramaturgul, Timișoara, Editura Hestia, 1992;
• Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, Editura Hestia, 1997;
• Capete de pod, Eseuri, Timișoara, Editura Anthropos, 2001;
• Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față. Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2012;
• Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (2). Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2013;
• Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (3). Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2015;
• Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (4). Docliniada, Timișoara, Editura Gordian, 2017;
• Grafeme. Lecturi din provincie, Timișoara, Editura Gordian, 2017.

De asemenea, lista traducerilor este lungă:

• Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei / This grass of mistery, Timișoara, Editura Hestia, 1994;
• Octavian Doclin, Climă temperat-continentală / Temperate Continental Climate, poeme, Timișoara, Editura Hestia, 1995;
• E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, antologie de versuri, Timișoara, Editura Hestia, 1995;
• Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viață, Dragoste și Moarte / 47 Poems about Life, Love and Death, Reșița, Editura Timpul, 1998;
• Timișoara. An Artistic Monography, Timișoara, Editura Amarcord, 1999 (în colaborare);
• Octavian Doclin, Firul cu plumb / The Plummet, poeme, Timișoara, Editura Anthropos, 2011;
• Adriana Weimer, Un cer de cuvinte (poeme) / A Sky of Words, Reșița, Editura Marineasa, 2012;
• Alexandra Gorghiu, Dragostea din memoria telefonului (poeme) / Love from the phone memory, Reșița, Editura TIM, 2014;
•  Dorina Sgaverdia, Constantin Lucaci. În căutarea legendei personale / Constantin Lucaci. In Search of Personal Myth, Bucureşti, Palimpsest, 2013.
• Alexandra Gorghiu, Dincolo de porți / Beyond the Gates, Reșița, Editura TIM, 2015.

Numeroase sunt premiile primate de dânsa, din care spicuim doar câteva:

• Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în critică (1993);
• Premiul pentru critică literară al Festivalului Internațional de Poezie „Emia” (2001);
• Premiul de Excelență al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002);
• Premiul Eminescu și Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu” (Oravița, 2006);
• Diploma de Merit a Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național (2008);
• Distincția „Senior al Culturii Caraș-Severinene”, acordată de Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național Caraș-Severin, Asociația Caselor de Cultură din România și Casa de Cultură a Sindicatelor Reșița (2 noiembrie 2012);
• Diploma „Paul Iorgovici – in Honorem”, oferită de Biblioteca Județeana „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, la împlinirea vârstei de 65 de ani, în 20 mai 2015.

Din anul 1979 este membru a Societății de Științe Filologice din România, Filiala Reșița, iar din 5 martie 2015, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Nu puține sunt și referințele critice apărute de-a lungul anilor, din care spicuim:

• În periodice (selecție): Adrian Dinu Rachieru, „Renașterea Bănățeană”, nr. 813, 29.10.1992; Ionel Bota, „Timpul”, nr. 225 (740), 14.11.1992; Al. Piru, „Dimineața”, nr. 28 (822), 11.02.1993; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 11 (1.326), 10.06.1993; Adrian Dinu Rachieru, „Meridianul Timișoara”, nr. 8-9 (49-50), 1993; Cornelia Ștefănescu, „Jurnalul literar”, nr. 37-40, 10.1993; Mircea Popa, „Literatorul”, nr. 9 (129), 4-11.03.1994; Ionel Bota, „Timpul”, 8.09.1995; Geo Vasile, „Luceafărul”, nr. 11 (264), 20.03.1996; Carmen Blaga, „Semenicul”, nr. 3, 05.1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 7 (1.398), 25.07.1998; Olimpia Iacob, „Convorbiri literare”, nr. 2, 1999; Victor Cubleșan, „Steaua”, nr. 5-6, 05-06.1999; Maria Aron, „Luceafărul”, nr. 10 (456), 15.03.2000; Mihai Borşoş, „Arhipelag”, nr. 1-2, 2001; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 1 (49), 01.2001; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 12 (72), 2001; Emilian Marcu, „Convorbiri literare”, nr. 8 (212), 2013; Maria Aron, „Interferențe”, nr. 2, 2002; Vasile Dan, „Arca”, nr. 1-2-3 (274-275-276)  2013; Anemone Popescu, „Orizont”, nr. 4 (1.567), 04.2013; Ioan Matiuţ, „Arca”, nr. 10-11-12, 2014; Remus V. Giorgioni, „Actualitatea literară”, nr. 44, 12.2014;

• În volume (selecție): Olimpia Berca, Dicționar al scriitorilor bănățeni, Timișoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiș, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin, Reșița, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reșița filologică, Reșița, Editura Timpul, 1999; Irina Petraș, Panorama criticii literare românești, Dicționar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2001; Who’ s Who în România, București, Pegasus Press, 2002; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005; Cornel Ungureanu, Sorin Titel interpretat de…, Reșița, Modus P.H., 2005; Titus Crișciu, Cei de lângă noi – portrete și interviuri, Reșița, Editura Tim, 2005; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2006; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași, Editura Porțile Orientului, 2011; Petru P. Ciurea, Constantin C. Falcă, Cărăşeni de neuitat, partea a XVII-a, Timișoara, Editura Eurostampa, 2012; Gheorghe Jurma, Reșița Literară, Reșița, Editura TIM, 2015.

Acum, la ceas aniversar, îi mulțumim pentru întreaga ei activitate pusă în slujba culturii caraș-severinene și naționale, ne dorim să fie în continuare alături de oamenii dedicați frumosului din această parte de țară, asigurând-o că îi suntem mai departe aproape din punct de vedere sufletește după momentele critice pe care le-a parcurs nu cu mult timp în urmă, urându-i la ceas aniversar din toată inima, tradiționalul LA MULȚI ANI!

Erwin Josef Țigla