Înțesate de istorie și tradiții, pline de legende și povești, teritoriile românești de la nord de Dunăre au reprezentat de-a lungul timpului o ispită ademenitoare pentru cotropitori. Nu toți au distrus, au răpit și au furat. Au mai lăsat ceva din istoria și obiceiurile lor, pentru oamenii locului. Printre multe alte lucruri bune și frumoase, putem include stațiunea de pe Valea Cernei.
Creată de zei și dezvoltată de romani, Băile Herculane au o istorie de aproape două milenii, mai exact din anul 153. În perioada civilizației romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristrocația Romei antice. Împresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Se spune că fiul lui Zeus și al unei muritoare pe nume Alcmene, poreclit Heracle de către prorocitoarea Pitia, a trecut prin bazinul Văii Cernei într-unul din drumurile sale spre Pontul Euxin. Aici, eroul elen a învins balaurul de la Cheile Corcoaiei, scăldându-se apoi în minunatele izvoare termale, ce aveau să formeze începând cu secolul al II-lea după Hristos celebra stațiune Băile Herculane.
Există și o variantă românească a acestei povești. În legendă Iovan Iorgovan, „fiu de rămlean” fugărește hidra ce se adăpostește în munți prin zona Cloșanilor. Acolo, sus pe Muntele Oslea, Iovan Iorgovan își încearcă paloșul pe o stâncă uriașă care se prabușeste și formează podul de la Ponoare. În zona Cheilor Corcoaiei, sau cheile lui Hercule cum mai sunt ele cunoscute, are loc prima luptă unde eroul îi taie unul dintre cele cinci capete. Hidra străpunge muntele și fuge, lăsând în urma sa un traseu sinuos, straniile chei săpate în calcarele de pe valea Cernei, cu speranța că va ajunge prima să se scalde din nou în izvoare termale pentru a-și reface puterile. Iovan însă ajunge primul, se scaldă, prinde puteri și de fiecare dată îi mai taie hidrei câte un cap.
Acțiunea se repetă până când hidra, rămasă doar cu două capete, fuge pe valea Cernei către Dunăre. Oamenii, pentru a-i mulțumi, au cioplit aici în munte, o imensă statuie care astazi poartă numele de „bustul lui Hercule”.
După mii de ani legendele își mai pierd din intensitate, dar rămân la fel de frumoase, asemeni orașului stațiune, care tot de mii de ani apus pe picioarele lor turiștii veniți la odihnă și tratament. Stațiunea Băile Herculane este simbolul „Pecetei Romei” puse pe pământul Daciei, fiind una dintre puținele stațiuni balneare construite de romani care își mai pastrează și azi funcția de altă dată.
Dan Agache
Sursă foto: ro.wikipedia.org
