Guvernul explică reforma impozitelor pe proprietate: de ce au crescut taxele, care este impactul bugetar și ce se schimbă din 2026

Biroul de presă al Guvernului României a transmis clarificări oficiale privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate, în contextul reformei asumate prin PNRR și al angajamentelor față de Comisia Europeană. Autoritățile explică motivele reformei, impactul bugetar estimat și modificările concrete aplicabile clădirilor, terenurilor și autovehiculelor.

Articol editat de Cristina Corocan, 11 ianuarie 2026, 15:13 / actualizat: 11 ianuarie 2026, 19:26

De ce era necesară reforma impozitării proprietății

Potrivit Guvernului, România se afla printre statele europene cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților: 0,55% din PIB, comparativ cu 1,85% media UE. În plus:

• existau disproporții majore între localități, impozitele nefiind corelate cu valoarea de piață a clădirilor pentru persoanele fizice;
• gradul de colectare era redus, peste o treime din impozite nefiind încasate;
• impozitele nu erau actualizate cu rata inflației.

Aceste deficiențe au generat pierderi importante pentru bugetele locale, inechități între contribuabili, performanță administrativă scăzută și creșterea transferurilor de la bugetul de stat către autoritățile locale.

Angajamente asumate prin PNRR și negocierile cu UE

Reforma a fost asumată de România încă din 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în negocierile privind reducerea deficitului bugetar și în planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu. Angajamentul a fost reconfirmat în decembrie 2024 și aprobat în ianuarie 2025 de Comisia Europeană.

Amânările succesive au pus în pericol accesarea fondurilor europene și au întârziat cererile de plată 4 și 5 din PNRR, estimate la 300–500 milioane de euro, accentuând dezechilibrele bugetare.

Contextul adoptării măsurilor

Măsurile au fost adoptate pentru ridicarea condiționalităților macroeconomice și validarea jaloanelor PNRR, însă intrarea lor în vigoare a fost întârziată de decizii ale Curtea Constituțională din decembrie și de proceduri legale ulterioare. Actul normativ a fost adoptat la 15 decembrie 2025, cu un calendar comprimat, ceea ce a generat dificultăți de implementare la nivel local (erori de calcul, sincope la platforma ghișeul.ro, diferențe între UAT-uri).

Autoritățile centrale și locale lucrează în prezent la remedierea acestor disfuncționalități.

Impactul bugetar estimat

Aplicarea noilor cuantumuri conduce la o creștere estimată a veniturilor de aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, peste 30% față de 2025, astfel:

• Clădiri: +1,42 miliarde lei
• Terenuri: +1,09 miliarde lei
• Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 miliarde lei

Guvernul subliniază că veniturile rămân la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate suplimenta transferurile din cauza deficitului bugetar.

Ce se schimbă la impozitarea clădirilor și terenurilor

1) Actualizarea bazei de impozitare

• Eliminarea valorilor istorice depășite;
• Recalibrarea bazei de impozitare ca etapă tranzitorie până la impozitarea la valoarea de piață (preconizată pentru 1 ianuarie 2027);
• Creșterea bazei cu aproximativ 70%, la 2.677 lei/mp (circa 535 euro/mp), valoare de referință națională pentru costul mediu de construire, fără TVA, teren sau marja dezvoltatorului.

2) Eliminarea scutirilor nejustificate

• Măsura aliniază sistemul la jaloanele PNRR și recomandările Banca Mondială;
• Facilitățile rămân posibile doar prin decizie locală, limitate la maximum 5% din veniturile colectate în anul anterior.

3) Consolidarea rolului autorităților locale

• UAT-urile pot stabili cotele concrete de impozitare (nu mai mici decât în 2025);
• Pot acorda reduceri țintite și adapta taxele la specificul local.

Majorarea medie estimată este de 70–80%, însă în anumite cazuri poate depăși acest nivel din cauza efectului cumulativ al eliminării reducerilor, actualizării bazei și majorării cotei locale.

Eliminarea coeficienților de reducere

Nu se mai aplică reducerile pentru:

• clădiri foarte vechi (până la -50%);
• clădiri între 50–100 ani (-30%);
• clădiri între 30–50 ani (-10%);
• blocuri mari (coeficient suplimentar).

Astfel, baza impozabilă devine mai apropiată de valoarea standard, explicând creșteri peste media de ~70%.

Impozitarea autovehiculelor

Structura sistemului rămâne bazată pe capacitatea cilindrică (fracțiuni de 200 cm³), însă valorile per fracțiune au fost ajustate în funcție de norma Euro. Vehiculele cu norme mai vechi plătesc mai mult, iar cele cu norme recente beneficiază de valori reduse sau creșteri temperate.

Pentru autoturismele hibride, Comisia Europeană a cerut corelarea impozitării cu emisiile reale, pragul acceptat fiind sub 50 g/km CO₂, pentru validarea jalonului PNRR M59.

Guvernul susține că reforma impozitării proprietății era inevitabilă pentru corectarea inechităților, creșterea colectării și menținerea accesului la fondurile europene, urmând ca sistemul să treacă integral la impozitarea la valoarea de piață din 2027.

Urmărește-ne și pe Google News