[FOTO] Teatru Radiofonic: ‘’Comedia zorilor’’ de Mircea Ştefănescu şi  ‘’Logodnicul’’ de Hortensia Papadat-Bengescu

Prima seară de luni a lui  octombrie este destinată, conform tradiţiei, Teatrului National Radiofonic.

Articol editat de Radio Resita, 4 octombrie 2021, 13:53

De la ora 22:00 la ora 24:00 vom asculta ‘’Comedia zorilor’’ de Mircea Ştefănescu şi  ‘’Logodnicul’’ de Hortensia Papadat-Bengescu.

De la ora 22:00 vom asculta ‘’Comedia zorilor’’ de Mircea Ştefănescu.

Regia artistică: Paul Stratilat.

În distribuţie: Valeria Seciu, Emil Hossu, Florian Pittiş, George Bănică. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Livio Bellegante.

 Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1974.

‘’COMEDIA ZORILOR’’ are  patru tablouri din ’’Comedia adolescenţei’’ de Mircea Ştefănescu, scrisă în anul 1928, publicată la editura Vremea din Bucureşti în anul 1930. Premiera piesei a avut loc la 6 februarie 1931 pe scena teatrului bucureştean „Maria Ventura”, în direcţia de scenă şi decorul lui Victor Ion Popa.

Considerat „întemeietor al comediei lirice româneşti” în perioada interbelică, Mircea  Ştefănescu cultivă un teatru al actualităţii, păstrând structura dramatică tradiţională. Simplităţii decorului îi corespunde simplitatea acţiunii.

De la ora 23:00 vom asculta ‘’Logodnicul’’ de Hortensia Papadat-Bengescu. Dramatizarea radiofonică: Nicolae Neagoe. Regia artistică: Dan Puican.

 În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Dana Dogaru, Ioana Crăciunescu, Iarina Demian, Corado Negreanu, Ileana Stana Ionescu, Şerban Cellea, Valentin Teodosiu, Matei Gheorghiu, Theodor Danetti, Dumitru Chesa, Daniel Tomescu, Gabriela Popescu, Corina Negriţescu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Candid Stoica, Violeta Berbiuc, Nicolae Crişu, Dan Bobe, Cristian Molfeta.

Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe.  Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic.

Înregistrare din anul 1987

Hortensia Papadat-Bengescu a fost o prozator, romancier și nuvelist important din perioada interbelică.

Din anul 1919 începe să colaboreze cu cenaclul criticului Eugen Lovinescu și să publice în revista acestuia, Sburătorul. De acum, rolul hotărâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puținii susținători ai scriitoarelor femei. Toate romanele sale vor fi citite întâi în cenaclu și apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei este Marcel Proust, a cărui metodă de creație o regăsim, mai mult sau mai puțin, și în romanele ei. Autoarea scrie și publică mai multe volume de nuvele. A fost supranumită „Marea Europeană”, o recunoaștere a meritelor ei evidente în modernizarea romanului românesc și sincronizarea lui cu cel european.

La îndemnul lui Eugen Lovinescu, evoluează spre o proza „obiectivă”, așa cum se va vedea în ciclul familiei Hallipa (Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini). Din 1933, se stabilește în capitală. Scrie Logodnicul (1933), și, în 1946, obține Premiul Național pentru proză. Restul proiectelor de romane rămân nefinalizate.

Interzisă de regimul comunist și trăind la bătrânețe fără mijloace de subzistență, Hortensia Papadat-Bengescu a murit dată complet uitării de colegi și de criticii literari, la data de 5 martie 1955 la București, la vârsta de 79 de ani. După 1965 a fost treptat reintegrată în circuitul literar si academic.

Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt, prin acuitatea observației și prin complexitatea tehnicilor de analiză, printre primele realizări de prestigiu ale prozei psihologice românești.

Audiţie plăcută!

Anca Bica Bălălău