Paștele în Banat: de la hainele noi la oul roșu, simbolul care unește generații
Paștele rămâne una dintre cele mai importante sărbători din Banat, iar obiceiurile locale continuă să fie păstrate în multe familii, chiar și în contextul schimbărilor din ultimii ani.
Articol editat de Valentina Adam, 12 aprilie 2026, 06:00 / actualizat: 12 aprilie 2026, 7:12
Hainele noi, simbol al începutului
În prima zi de Paște, purtarea hainelor noi este un gest simbolic păstrat de cărășeni, asociat cu reînnoirea și începutul unui nou ciclu. Este un obicei care se transmite din generație în generație, mai ales în mediul rural.
Oul roșu, simbol vechi al Paștelui
Potrivit istoricului Livia Magina, oul roșu a fost dintotdeauna elementul central al sărbătorii, cu mult înainte de apariția altor simboluri moderne.
„Cred că în România iepurașul a apărut după ’90, chiar mai târziu, în anii ’95–’97. Tradiția Paștelui este legată strict de miel, nu de iepuraș, nici de cadouri sau ciocolată”, explică istoricul.
Bucurii simple: ouăle, singurele „cadouri”
În trecut, copiii nu primeau daruri elaborate, ci se bucurau de lucruri simple, specifice perioadei.
„În urmă cu 100 de ani, cred că se dădeau ouă și cam atât. Copiii primeau doar ouă, dar aceasta era bucuria lor”, spune Livia Magina.
Pregătirile începeau din timpul postului
Ouăle pentru Paște erau strânse și pregătite cu mult înainte de sărbătoare, iar gospodăriile țineau cont de un calendar bine stabilit.
„Ouăle se numără la jumătatea postului, atunci când se pun și cloștile. Cine nu are ouă atunci știe că nu are ce vopsi de Paște”, precizează istoricul.
Reguli la ciocnitul ouălor
Ciocnitul ouălor respecta reguli clare, mai ales în prima zi de Paște.
„În prima zi se ciocnea cap cu cap. Trebuia să ciocnim fiecare, să nu rămână nimeni neciocnit”, mai spune Livia Magina.
Credințe legate de prima zi de Paște
În Banat, ziua de Paște era însoțită și de credințe populare legate de norocul din anul respectiv.
„Nu se pleca din casă în ziua de Paște. Se spunea că e bine să intre un bărbat primul în casă, pentru a avea noroc peste an”, explică istoricul.
Chiar dacă unele obiceiuri s-au schimbat, în Banatul Montan, Paștele rămâne o sărbătoare a familiei, în care simbolurile vechi continuă să fie păstrate.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro
