Ascultă Radio România Reșița Live

Udatul sau mersul după ouă, obiceiuri de Paşte din Ardeal care riscă să se transforme în istorie. De ce se pierd tradiţiile

În urmă cu două decenii sau chiar unul, uliţele satelor din Ardeal erau împânzite cu copii care mergeau în costum popular după ouă vopsite. Tot de Paşte fetele obişnuiau să fie udate de flăcăi cu parfum sau chiar cu apă. Toate aceste obiceiuri sunt istorie în multe din satele din Ardeal.

În Ardeal, acum 20-30 de ani, începând de joi şi până în ultima zi de Paşte, bisericile din mediul rural erau pline de oameni care mişunau cu coşuri pline de bunătăţi îmbrăcaţi în straie tradiţionale.
Tot acum câteva decenii, în prima zi de Paşte uliţele satelor din Transilvania erau pline de prichindei, care mergeau cu o traistă după ouă vopsite la cunoscuţi. A doua zi de Paşte era acaparată de flăcăi, care mergeau „la udat”.
Stropitul sau udatul a ajuns în Transilvania cu ajutorul saşilor, maghiarii şi mai apoi românii ajutând la popularizarea şi păstrarea acestui obicei. Iniţial fetele erau udate cu apă din fântână, fiind asemănate cu nişte flori ce trebuie stropite, ca să crească mari. În timp, apa din fântână a fost înlocuită cu parfum.
„UDATUL” A DISPĂRUT, IAR PASCA SE FACE LA BRUTĂRIE
Tradiţia spune că dimineaţa merg cei mici la udat, în timp ce după-masa e rândul tinerilor. „Udătorii” vizitează în special fetele tinere, nemăritate, şi sunt cinstiţi cu băutură, prăjituri şi alte bunătăţi, precum şi cu ouă vopsite.
„Nu se mai merge cu udatul în a doua zi de Paşte. Înainte veneau tinerii şi udau fetele şi îi invitai la o prăjitură şi la un pahar de ţuică. Acum foarte rar se mai merge la udat. Obiceiul s-a mutat la biserică. Băieţii îşi mai iau parfumul la ei şi le udă pe fete”, prezintă situaţia din comuna Rebrişoara, fosta învăţătoare Maria Acu, ieşită la pensie.
Potrivit acesteia şi la umblatul după ouă s-a cam renunţat. Mulţi dintre copiii care cresc în satele din Ardeal nici nu ştiu ce semnifică acest obicei şi nu l-au practicat niciodată.
„Acum nu mai umblă copiii după ouă, foarte puţin se mai umblă după ouă. Înainte era plină strada de copii, acum trebuie să mergi tu cu ouă în vecini să-i serveşti. Acum zeci de ani veneau după ouă în costum popular, îmi amintesc că aşa mergeam şi eu”, precizează Maria Acu.
Aceasta a încercat să recreeze cu cei mici toate obiceiurile de Paşte care sunt tot mai rar întâlnite în comuna Rebrişoara, tocmai din dorinţa ca acestea să nu fie date uitării. Singurele care se mai păstrează, cel puţin în rândul populaţiei mai în vârstă sunt obiceiurile religioase, postul, prezenţa la slujbe şi sfinţirea bucatelor de Paşte. Asta se face însă în haine de sărbătoare, care au înlocuit după Revoluţie costumul popular în majoritatea satelor.
„Duminica mergem la biserică, iar după ce se termină slujba se duce în coşuri mâncare, cozonac, slănină, ouă, vin, iar preotul le sfinţeşte. Se mai pune un coş mare în faţă la biserică, iar lumea pune ouă vopsite în coş”, mai spune fosta învăţătoare.
În comuna Rebrişoara, pasca şi prescura încă se mai face în cuptorul bisericii, de către preoteasă. Multe dintre bisericile din zonă apelează însă la brutării pentru a-şi asigura cele necesare.
Nici în comuna Feldru lucrurile nu stau mai bine, obiceiurile „udatului” şi „mersul după ouă” fiind tot mai rar întâlnire.
„Încep să se piardă aceste două obiceiuri. „Mersul după ouă” se mai practică de exemplu doar între gradele de rudenie, nu se mai merge în tot satul, ca acum câţiva ani. Unele obiceiuri au dispărut cu totul. De exemplu „jocul la dugeană”, care se practica pe Valea Ilvelor şi Valea Rebrelor a dispărut de tot. Era un joc al satului, care se practica a doua zi de Paşte, după slujba de la Biserică. Într-o dugeană, care era ca un fel de foişor, se întâlneau tinerii îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi jucau. Era un taraf cu ceteraşi şi tot ce trebuie. Un joc similar era şi în Sîngeorz-Băi, numit „jocul la şopru”. Şi acesta a dispărut”, explică Iosif Ciunterei, un student la etnologie din Feldru.
Sursa: adevarul.ro

Udatul sau mersul după ouă, obiceiuri de Paşte din Ardeal care riscă să se transforme în istorie. De ce se pierd tradiţiile

Articol editat de Mirabela Afronie, 1 mai 2016, 10:06

În Ardeal, acum 20-30 de ani, începând de joi şi până în ultima zi de Paşte, bisericile din mediul rural erau pline de oameni care mişunau cu coşuri pline de bunătăţi îmbrăcaţi în straie tradiţionale.
Tot acum câteva decenii, în prima zi de Paşte uliţele satelor din Transilvania erau pline de prichindei, care mergeau cu o traistă după ouă vopsite la cunoscuţi. A doua zi de Paşte era acaparată de flăcăi, care mergeau „la udat”.
Stropitul sau udatul a ajuns în Transilvania cu ajutorul saşilor, maghiarii şi mai apoi românii ajutând la popularizarea şi păstrarea acestui obicei. Iniţial fetele erau udate cu apă din fântână, fiind asemănate cu nişte flori ce trebuie stropite, ca să crească mari. În timp, apa din fântână a fost înlocuită cu parfum.
„UDATUL” A DISPĂRUT, IAR PASCA SE FACE LA BRUTĂRIE
Tradiţia spune că dimineaţa merg cei mici la udat, în timp ce după-masa e rândul tinerilor. „Udătorii” vizitează în special fetele tinere, nemăritate, şi sunt cinstiţi cu băutură, prăjituri şi alte bunătăţi, precum şi cu ouă vopsite.
„Nu se mai merge cu udatul în a doua zi de Paşte. Înainte veneau tinerii şi udau fetele şi îi invitai la o prăjitură şi la un pahar de ţuică. Acum foarte rar se mai merge la udat. Obiceiul s-a mutat la biserică. Băieţii îşi mai iau parfumul la ei şi le udă pe fete”, prezintă situaţia din comuna Rebrişoara, fosta învăţătoare Maria Acu, ieşită la pensie.
Potrivit acesteia şi la umblatul după ouă s-a cam renunţat. Mulţi dintre copiii care cresc în satele din Ardeal nici nu ştiu ce semnifică acest obicei şi nu l-au practicat niciodată.
„Acum nu mai umblă copiii după ouă, foarte puţin se mai umblă după ouă. Înainte era plină strada de copii, acum trebuie să mergi tu cu ouă în vecini să-i serveşti. Acum zeci de ani veneau după ouă în costum popular, îmi amintesc că aşa mergeam şi eu”, precizează Maria Acu.
Aceasta a încercat să recreeze cu cei mici toate obiceiurile de Paşte care sunt tot mai rar întâlnite în comuna Rebrişoara, tocmai din dorinţa ca acestea să nu fie date uitării. Singurele care se mai păstrează, cel puţin în rândul populaţiei mai în vârstă sunt obiceiurile religioase, postul, prezenţa la slujbe şi sfinţirea bucatelor de Paşte. Asta se face însă în haine de sărbătoare, care au înlocuit după Revoluţie costumul popular în majoritatea satelor.
„Duminica mergem la biserică, iar după ce se termină slujba se duce în coşuri mâncare, cozonac, slănină, ouă, vin, iar preotul le sfinţeşte. Se mai pune un coş mare în faţă la biserică, iar lumea pune ouă vopsite în coş”, mai spune fosta învăţătoare.
În comuna Rebrişoara, pasca şi prescura încă se mai face în cuptorul bisericii, de către preoteasă. Multe dintre bisericile din zonă apelează însă la brutării pentru a-şi asigura cele necesare.
Nici în comuna Feldru lucrurile nu stau mai bine, obiceiurile „udatului” şi „mersul după ouă” fiind tot mai rar întâlnire.
„Încep să se piardă aceste două obiceiuri. „Mersul după ouă” se mai practică de exemplu doar între gradele de rudenie, nu se mai merge în tot satul, ca acum câţiva ani. Unele obiceiuri au dispărut cu totul. De exemplu „jocul la dugeană”, care se practica pe Valea Ilvelor şi Valea Rebrelor a dispărut de tot. Era un joc al satului, care se practica a doua zi de Paşte, după slujba de la Biserică. Într-o dugeană, care era ca un fel de foişor, se întâlneau tinerii îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi jucau. Era un taraf cu ceteraşi şi tot ce trebuie. Un joc similar era şi în Sîngeorz-Băi, numit „jocul la şopru”. Şi acesta a dispărut”, explică Iosif Ciunterei, un student la etnologie din Feldru.
Sursa: adevarul.ro
Share pe Facebook Share pe Whatsapp
Etichete:
De Ziua Internaţională a Dansului este celebrat dansul ca artă şi fondatorul baletului modern, Jean Georges Noverre
Fapt divers marți, 29 aprilie 2025, 06:15

De Ziua Internaţională a Dansului este celebrat dansul ca artă şi fondatorul baletului modern, Jean Georges Noverre

Penultima zi de lună aprilie, 29, este declarată Ziua Internațională a Dansului!Decizia a fost luată în anul 1982, când Institutul...

De Ziua Internaţională a Dansului este celebrat dansul ca artă şi fondatorul baletului modern, Jean Georges Noverre
Paștele Blajinilor – Tradiții, Semnificații și Obiceiuri în Duminica Tomii
Fapt divers duminică, 27 aprilie 2025, 00:01

Paștele Blajinilor – Tradiții, Semnificații și Obiceiuri în Duminica Tomii

În calendarul ortodox, prima duminică după Paște este cunoscută drept Duminica Tomii, zi în care este pomenit Sfântul Apostol Toma. A doua zi,...

Paștele Blajinilor – Tradiții, Semnificații și Obiceiuri în Duminica Tomii
23 aprilie – Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor
Fapt divers miercuri, 23 aprilie 2025, 08:00

23 aprilie – Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor

În fiecare an, pe 23 aprilie, întreaga lume sărbătoreşte cititul – cărţile, autorii, ilustraţiile, editurile. Cărţile au un loc special...

23 aprilie – Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor
Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Fapt divers miercuri, 23 aprilie 2025, 00:25

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica

În fiecare an, la 23 aprilie, lumea creştină îl prăznuişte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Anul acesta, deşi...

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Fapt divers luni, 21 aprilie 2025, 07:11

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple

Săptămâna Luminată, care începe imediat după Duminica Paștelui, reprezintă o perioadă sacră și plină de bucurie pentru toți...

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:28

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență din cele mai vechi timpuri. Mâncărurile diverse, cele mai multe „grele“, astăzi cu...

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:21

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, un moment profund spiritual care aduce vestea Învierii Domnului și cheamă...

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Cele mai spectaculoase castele din România

Toată lumea cunoaște câteva castele de pe teritoriul României, însă puțini știu că numărul acestora se ridică la aproape 100, fără să...

Cele mai spectaculoase castele din România