Eu, Sunt Radio România! Aţi auzit acest mesaj de sute de ori în ultimele zile şi cu siguranţă, el se va mai face auzit. Motivul e simplu: un parlamentar român, ales de noi să reprezinte interesele naţiunii şi ale poporului român, a stat el aşa, fără altă ocupaţie şi brusc, spontan, şi dintr-o dată s-a hotărât „Schimbăm legea de funcţionare a Televiziunii Române”. Aici era problema pentru care societatea are datorii de aproape 180 de milioane de euro, nu poate falimenta, dar nu mai poate nici funcţiona în această stare. Altfel spus, e un mort care nu a murit, dar nici nu e lăsat să fie îngropat creştineşte după datină.
Parlamentarii spun că e de datoria Guvernului să-l finanţeze; tehnocraţii trimit pisica moartă înapoi în Parlament şi afirmă că până în vară, până la rectificarea bugetară, nici gând de bani şi nici atunci nu se ştie: ba că e deficitul prea mare, ba că se interpretează că ar fi ajutoare de stat…. În tot acest ping-pong politico-tehnocrat, senatorul Georgică Severin s-a trezit că cel mai bine e să modifice legea de funcţionare a societăţii, Legea 41 din 1994. Atâta doar că, în tot ceea ce a cuprins domnia sa în acest proiect de modificare a legii, nu se spune un cuvânt, sau o virgulă măcar, despre cum se poate salva TVR-ul; nimic.
Acum, una din două: ori parlamentul are sarcină de partid să termine tot ceea ce există şi funcţionează româneşte în ţara asta, care încă se cheamă România, ori e sarcină de partid să destituie actuala conducere a radioului, care nu intervine în politica editorială şi să politizeze puţin ceea ce se aude de atâţia şi-atâţi ani în eter.
Diferenţele dintre cele două societăţi se văd mai bine decât marele zid chinezesc, de pe lună: TVR-ul cu datorii, nereformat, cu o audienţă în scădere, iar SRR-ul pe profit, tot mai ascultat şi cu un plan de dezvoltare asumat, la care s-a început deja munca. A, să nu uit: cele două, funcţionează după aceeaşi lege, pe care onor dl Severin, o vrea modificată, chipurile pentru salvarea TVR-ului.
Adevărul e altul domnilor politicieni. Radioul public nu prea dansează după cum vreţi domniile voastre; nu prea înghite lozinci şi promisiuni fără acoperire; nu vă pupă tălpile şi pământul pe care aţi păşit odată. Ba mai mult, are voce să critice ceea ce faceţi greşit şi împotriva naţiunii de multe ori. Acest lucru deranjează, cu atât mai mult cu cât suntem în an electoral şi dacă prin forţa voastră nu aveţi şanse să creşteţi în ochii electoratului, veţi încerca să folosiţi forţa radioului în interesul vostru, să prostim noi poporul şi cu radioul; să spunem noi cât de frumoşi, deştepţi, cinstiţi, curaţi şi patrioţi sunt domniile voastre, să vină ţugulanul să pună ştampila pe aceleaşi liste de acum 4 ani, 8 ani, 12 ani şi tot aşa.
Domniile voastre domnilor parlamentari, care doriţi modificarea legii şi subjugarea politică a radioului, sunteţi adepţii devizei „ la vremuri noi, tot noi”, în timp ce ţara, strada, electoratul, vor o reformă politică adevărată. Dacă atunci când spun: Eu sunt Dan Agache, eu sunt Radio România, mă mândresc cu asta, să vă aud cât de făloşi sunteţi şi dacă aveţi curajul să rostiţi în public „Eu sunt politician român, eu sunt mândru de asta”. Tare, răspicat, să vă audă tot poporul cu drept de vot.
Dan Agache
