Populaţia din zone întregi de pe Terra suferă de cel mai mare flagel, foametea. În alte părţi, inclusiv în ţara noastră – cu un nivel de trai destul de scăzut – se aruncă la gunoi enorm de multe tone de mâncare. Reducerea acestei risipe imense ar putea aduce economii globale de până la 300 de miliarde de dolari pe an, potrivit celui mai nou raport al Waste & Resources Action Programme (WRAP). Acelaşi raport arată că circa 30% din mâncarea produsă în lume ajunge la gunoi, sub formă de resturi menajere.
Gunoiul aruncat fără să fie selectat în prealabil de fiecare dintre noi, în propria locuinţă, influenţează şi schimbările climatice. Hrana aruncată în ţările dezvoltate ar ajunge sţ-i hrănească pe toţi cei 805 milioane de oameni care suferă de foame, conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.
Alimentele aruncate sunt vinovate de producerea a 7% din emisiile de gaze cu efect de seră sau 3,3 miliarde de tone de dioxid de carbon pe an.
România s-a angajat să recicleze, până în 2020, 50% din gunoiul menajer, iar acum reciclează puţin peste 5 procente, iar media europeană în acest moment este de peste 30%, conform unor studii.
Dacă am fi mai responsabili cu natura nu am arunca gunoiul amestecat, sticle cu mâncare, metal cu textile, iar combinaţia poate ajunge în diferite forme.
Ar trebui ca acest mod de respect faţă de Planeta Mamă, de-a nu arunca gunoiul unde ne vine la mână, să fie un ţel pentru fiecare dintre noi. Stopând risipa, reducând gunoiul, ne-am respecta pe noi şi am contribui la creşterea nivelului de trai al tuturor.
Aici ar trebui să intervină şi statul, cu asigurarea pubelelor specializate, iar după aceea instituirea unor amenzi care garanteze respect faţă de natură şi oameni.
Despre acestea vom vorbi astăzi la Radio România Reşiţa.
