000
De peste de un an, preşedintele Vladimir Putin promovează în mod agresiv interesele ruse. El încearcă să înlocuiască influenţa SUA în lume cu iniţiative diplomatice în locuri precum Arabia Saudită sau Grecia, pentru a obţine avantaje de pe urma instabilităţii create de ciudata echipă de politică externă a SUA. Unde ar putea avea loc următorul succes de politică externă al lui Putin? Să privim nu mai departe de NATO, comentează luni site-ul Republican-American, preluat de Agerpres, citată de BMTF.
În ultimul an şi ceva, Moscova a cîştigat constant teritoriu şi influenţă în fostele zone ruse. La începutul lui 2014, ea a anexat regiunea Crimeea din Ukraina. De acolo, ea a sprijinit insurgenţii proruşi din estul Ukrainei, zonă care şi-a realizat independenţa de facto faţă de Kiev, şi au promis să-şi extindă controlul.
În ceea ce le priveşte, ţările membre ale NATO au discutat despre sancţionarea economică a Rusiei şi despre înarmarea forţelor ukrainene. În realitate, însă, sancţiunile şi promisiunile NATO au doar o valoarea simbolică. Sancţiunile nu au schimbat modul de gîndire al Rusiei şi ukrainenii abia dacă pot face faţă insurgenţilor ruşi, notează sursa citată.
Ambiguităţile Alianţei au îngrijorat membrele NATO, care se tem mai ales că orice ajutor necesar ar putea să nu vină la momentul oportun. Astfel, Polonia îşi antrenează cetăţenii să se apere în faţa unui atac.
Cum ar putea Putin să tragă foloase de pe urma confuziei din Ukraina şi NATO? El ar putea destabiliza Alianţa oferindu-le statelor membre recompense substanţiale în schimbul cooperării lor: le-ar putea oferi teritoriul ukrainean. Împărţirea Ukrainei pentru atingerea obiectivelor teritoriale şi diplomatice ar avea un precedent în împărţirea din secolul 18 a Poloniei. Acea ţară a devenit slabă şi a fost împărţită în anii 1770. Vecinii săi nu au vrut un stat cu graniţe infirme pe care rivalii l-ar fi putut exploata. Aşadar, în 1772, 1793 şi 1795, Regatul Poloniei a fost împărţit între Austria, Rusia şi Prusia, pînă cînd a dispărut. Pe lîngă creşterea teritoriilor statelor beneficiare, s-a creat şi o scurtă perioadă de stabilitate regională. O împărţire a Ukrainei ar putea avea rezultate similare, menţionează în continuare site-ul Republican-American.
Acesta aminteşte că dintre vecinii Ukrainei, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Rusia şi Belarus, toate, cu excepţia poate a Belarusului, au relaţii istorice şi etnice cu părţi din Ukraina. Putin ar putea oferi fiecăreia dintre aceste ţări teritoriu ukrainean în schimbul recunoaşterii obiectivelor ruse, dintre care unele au fost deja atinse. Poloniei i-ar putea fi oferită o fîşie de teritoriu care să includă oraşul Lvov, Slovaciei oraşul Ujgorod, Ungariei teritoriul Transcarpatiei, iar România ar putea primi Bucovina şi partea Ukrainei care se întinde între Prut şi Nistru. În plus, Rusia ar putea ratifica interesele române în Republica Moldova, în schimbul cedării de către Bucureşti a interesului său în Transnistria, în favoarea Moscovei. Pentru toate acestea, Rusia ar putea achiziţiona o bucată de teritoriu din estul Ukrainei, de-a lungul liniei Harkov-Poltava-Krivoi Rog – Voznesensk-Balta-Odessa, mai scrie site-ul american menţionat.
Ceea ce ar rămîne sub controlul Kievului ar fi un stat mai viabil şi mai omogen în termeni politici, etnici şi lingvistici şi ar servi, de asemenea, ca stat-tampon între Rusia şi NATO, adaugă sursa citată.

(Mario Balint)

1 COMENTARIU

  1. „De peste de un an, preşedintele Vladimir Putin promovează în mod agresiv interesele ruse.”
    Prima frază este în contradicție flagrantă cu cea de-a doua:
    „El încearcă să înlocuiască influenţa SUA în lume cu iniţiative diplomatice în locuri precum Arabia Saudită sau Grecia, pentru a obţine avantaje de pe urma instabilităţii create de ciudata echipă de politică externă a SUA.”
    Cum poate cineva să fie agresiv când folosește diplomația ca să contracareze haosul generat de „ciudata echipă de politică externă a SUA”?
    Când periculosul dictator Gadafi a fost asasinat de americani și s-a instaurat îl Libia un haos care a fost exportat cu succes în regiune, când „războiul contra terorismului” din Irak a culminat cu crearea ISIS – care amenință unii dintre partenerii tradiționali ai Rusiei – Siria și Iran, ce ar trebui să facă diplomația rusă? Să doarmă în papuci și să facă sluj în fața americanilor, la fel ca și cei de la București?
    Să-mi fie cu iertare: nu-i iubesc pe ruși, dar în momentul de față sunt mai cerebrali decât americanii. Și mai pașnici.
    Cât despre „invazia” rusească în Ucraina, rog să posteze cineva linkuri către DOVEZI INCONTESTABILE că armament și personal rusesc se află pe teritoriul ucrainean. Că americanii sunt deja OFICIAL în Ucraina, deși nu este membru NATO. Apropo – ce mai știți de avionul malaezian doborât deasupra Ucrainei? De ce tace comisia de anchetă, dacă dovezile au fost de la început așa de clare?

Comments are closed.