republic-of-srpska

Începînd din această săptamîna, o regiune din Balcani ar putea intra pe drumul spre dobîndirea independentei, creînd astfel premisele pentru un alt conflict deschis la nici 300 de kilometri de granitele României.
15 noiembrie, adica duminica! Retineti aceasta data, fiindca ar putea fi ziua în care Republica Srpska face primul pas spre independenta completa. Este ziua în care cetatenii acestei “entitati” – termenul oficial pentru Srpska, una dintre partile componente ale Bosniei-Hertegovina – voteaza daca mai accepta sau nu autoritatea Înaltului Reprezentant al Comunitatii Internationale, impus prin Acordurile de la Dayton, ce au pus capat conflictului sîngeros. Acesta are puterea de a demite oficiali si a impune legi în cazul în care constata ca Acordurile au fost încalcate iar pacea fragila din Bosnia-Hertegovina ar fi astfel amenintata.
Referendumul din 15 noiembrie a fost initiat de presedintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, si are o singura întrebare: “Sustineti impunerea neconstitutionala si neautorizata a legilor de catre Înaltul Reprezentant al Comunitatii Internationale în Bosnia-Hertegovina, în special a legilor privind Curtea si Parchetul din Bosnia si Hertegovina, si implementarea acestor decizii pe teritoriul Republicii Srpska?”
Referendumul din 15 noiembrie a fost criticat chiar si de premierul sîrb, dar nu este o noutate în spatiul condus odinioara de Karadjici si Mladici.
Situatia devine interesanta atunci cînd citim ca “Referendumul din Republica Srpska este o chestiune de politica interna”, pozitia oficiala a ambasadorului Rusiei în Bosnia si Hertegovina, confirmata ulterior si de Ministerul de Externe de la Moscova, ca o replica taioasa a independentei Kosovo, pe care slavii nu o pot uita usor!
Inaltul Reprezentant Valentin Inzko al UE a avertizat la începutul lunii septembrie ca, “daca actualul curs al politicii din Republica Srpska va continua, exista un risc crescut ca Bosnia si Hertegovina sa se îndrepte spre dezintegrare, ceea ce va avea implicatii semnificative pentru pacea si securitatea internationala, cu riscul unui nou conflict în spatiul ex-iugoslav”.

Mario Balint