0-SYRIA

Granita între “terorist” si “luptator pentru libertate” a fost deseori extrem de subtire.
Pe timpul bipolarismului de putere, terorismul era încurajat si folosit în mod speculativ de catre liderii mondiali ai celor doi poli pentru a-si justifica influenta politica si prezenta militara în diferite zone geografice de interes pentru ei, denaturîndu-se si desconsiderîndu-se, astfel, cauzele reale care l-au generat si l-au mentinut. Unele state occidentale, inclusiv membre ale NATO, afirma ca trebuie sprijinita opozi?ia buna, sprijini?i terori?tii buni. Însa aceasta va pune sub semnul întrebarii scopul luptei împotriva terori?tilor. Teheranul este solidar cu Rusia: teroriştii nu pot fi împarţiţi în buni şi rai!
Uniunea Europeana a cerut luni Rusiei sa înceteze imediat loviturile aviatiei sale militare care vizeaza opozitia moderata din Syria si a estimat ca nu poate exista pace durabila cu conducatorii actuali.
Moscova a început la 30 septembrie loviturile aeriene în Syria pentru a veni în sprijinul presedintelui Bashar al-Assad, un aliat al presedintelui Vladimir Putin. Aceasta sustinere aeriana i-a permis armatei regimului sa avanseze si sa recucereasca unele teritorii în centrul tarii. Vladimir Putin a declarat duminica ca armata sa intervine în Syria pentru a stabiliza autoritatile legitime si a crea conditiile pentru realizarea unui compromis politic.
Aceasta escalada militara risca sa prelungeasca conflictul, sa submineze procesul politic, sa agraveze situatia umanitara si sa sporeasca radicalizarea, apreciaza pe de alta parte UE.
Varsarea de sînge din Syria, parte a unui conflict mai larg pentru suprematie regionala între Arabia Saudita sunnita si Iranul siiţ a alimentat diviziunile sectare în Orientul Mijlociu si a atras combatanti straini motivati religios de ambele parti. Aviatia militara a SUA a parasutaţ duminica, munitie în nordul Syriei rebelilor. Potrivit unui responsabil de la Pentagon, avioanele au parasutat în total 50 de tone de munitii.
Acestea sînt “gesturile” care au generat si continua sa genereze, de mai bine de 50 de luni!, valul urias de refugiati peste Europa. O Europa care, dincolo de declaratiile politice ale liderilor ei încearca sa se revolte prin revenirea la extremism!
În conditiile crizei mondiale, în numai doi ani, partidele de extrema dreapta au castigat substantial teren în Belgia (partidul Vlaams Belang, 17,1%), Austria (FPO, 12,7%); Franta (Frontul National 10% la recentele alegeri regionale), Ungaria (14,8%), Italia (Lega Nord, 10,2%), Lituania (12,2%), Olanda (17%), Norvegia (22,9%), Elvetia (29%), Finlanda (partidul despre care aminteam, Adevaratii Finlandezi, 17%,) si chiar în Bulgaria (12%). Datele le-am obtinut din diferite studii. Tarile mentionate mai sus vin ceva mai tîrziu în clubul celor care cocheteaza de mult cu extremismul: Italia, Austria, Elvetia, Olanda, Belgia.

(Mario Balint)