Motto: „ Ai învins? Continuă! Ai pierdut? Continuă!” Pierre de Coubertin
Se întâmplă lângă noi evenimente ce ne pot susţine optimismul şi totodată admiraţia pentru conaţionali care îşi merită locul de Mentori în societate, oameni a căror carieră nu se opreşte doar la cea profesională , ci duc povestea mai departe realizând recorduri ce îi aşează pe un podoium al adevăraţilor Învingători.
Poveştile lor de viaţă au luat, sportiv vorbind, startul cu mulţi ani în urmă şi au rămas pe acelaşi culoar al prieteniei adevărate… Poveşti de viaţă ai căror eroi sunt, de data aceasta, două personalităţi academice şi sportive: profesorul universitar doctor în științe medicale Sorin Pescariu şi marele atlet Gheorghe Megelea-primul medaliat olimpic bărbat din istoria atletismului românesc, amândoi originari din Banatul de Munte.
Prof.univ.dr. Sorin Pescariu a fost, încă din adolescență, pasionat de atletism, în general și de aruncarea suliței în mod special, în anul 1972, devenind campion național de juniori la aruncarea suliţei, în 1980 a făcut parte din lotul olimpic lărgit al României. A realizat o carieră profesională de excepţie, pasiunea pentru sport nu a abandonat-o niciodată, înregistrând de-a lungul timpului multe performanţe ce i-au confirmat aptitudinile sportive, iată că în continuare obţine rezultate de podium în plan naţional şi internaţional.
Acum o lună, la București, reputatul medic Sorin Pescariu și-a repetat performanța de anul trecut, reușind să câștige din nou titlul de campion național la aruncarea suliței la categoria sa de vârstă (Masters 65), cu un nou record național, iar duminică, 19 septembrie 2021, la Korce, în Albania, atletul veteran a mai adăugat câțiva centimetri la recordul național, cucerind medalia de argint la ediția cu numărul XXX a Campionatelor Balcanice de Atletism Masters (Veterani).
Cu amabilitate, prof. univ. doctor Sorin Pescariu ( născut pe Valea Almăjului, amfitrion rafinat cu simţul umorului, dar şi cu nostalgii încărcate de harul artistic, cum dealtfel a dovedit în multele articole de presă publicate) a dezvăluit ascultătorilor Radio România Reşiţa crezul şi îndemnul său:
„Reuşesc, în primul rând, printr-o pasiune pe care o am de la vârsta adolescenţei şi are aceeaşi intensitate, sunt un om pasionat de atletism şi printr-o voinţă puternică, să nu spun chiar foarte puternică, ce mă determină să reuşesc să mă organizez chiar dacă sunt ocupat şi să găsesc timp să fac şi sport. La cea de-a XXX-a ediţie a Balcaniadei, eu am participat prima dată, anul acesta. Am reînceput să îmi reiau activitatea de performanţă în sensul că particip la competiţii pentru atleţii veterani, atleţii Masters, denumirea mai elegantă internaţională. Atletismul e un sport deosebit, îţi dezvoltă caracterul, voinţa. Te lupţi cu nişte noţiuni generale, gravitaţia, spaţiul, timpul, vrei să te autodepăşeşti … nu am prea văzut oameni care să facă atletism de performanţă locală, naţională sau internaţională, cum a făcut Gheorghe Megelea, care să nu fie oameni realizaţi în viaţă şi oameni de caracter.Asta îţi dă sportul în general şi atletismul în special.Este, poate, cel mai vechi sport pe care l-au practicat oamenii şi nu degeaba la Olimpiadă întotdeauna, cu excepţia anului acesta, tribunele sunt pline. La atletism nu poţi să te împingi, să pui piedică adeversarului, etc. La atletism te lupţi cu tine şi cu aceste noţiuni fundamentale ce ne marchează existenţa:pasul şi timpul.Nu e loc de minciună, evident se mai întâmplă şi accidente cum am păţit eu ieri pe o pistă neadecvată fizicului meu,am făcut o ruptură musculară care nu mi-a permis să continui competiţia, poate câştigam, dar şi astfel de evenimente fac parte din viaţă.
Competiţia sportivă ne învaţă că trebuie să lupţi.Plus marele avantaj pentru sănătate- practicarea unui sport, indiferent care, toată viaţa mai ales în condiţiile vieţii sedentare de la oraş. Statul ar trebui să reacţioneze, atletismul în România este la pământ. Se vede în competiţiile internaţionale şi naţionale, ar trebui să dezvolte sportul şcolar, dacă un copil prinde drag de mic de sport, continuă. Dacă de mic nu face sport, nici ulterior nu va mai face sport şi va rămâne pe telefonul mobil.
Vă mulţumesc pentru felicitările transmise, ascult tot mai mult Radio România Reşiţa şi socot că este un radio performant şi cu emisiuni foarte interesante.”
Din păcate, accidentarea de la debutul probei l-a determinat pe distinsul medic şi sportiv,Sorin Pescariu, să termine proba doar pe locul II, neputând efectua numărul de aruncări regulamentare.
Atât la București, cât și la Korce în Albania, Sorin Pescariu a fost însoțit de prietenul său de o viață, marele atlet Gheorghe Megelea, primul medaliat olimpic bărbat din istoria atletismului românesc, care în anul 1976, la Montreal, cucerea bronzul olimpic la proba de aruncare a suliței, cu o performanță de 87,16 metri. Pentru numeroasele sale performanțe, Gheorghe Megelea a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului.
Profesorul universitar doctor în științe medicale Sorin Pescariu, coordonator PN la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara nu a renunţat niciodată să practice sportul menţinându-şi forma fizică.
Epilogul acestei poveşti este despre Prietenie şi puterea de a o mărturisi de-a lungul timpului frumos, principial, încoronată de preţuirea reciprocă şi această poveste poartă numele celor doi campioni: Sorin Pescariu și Gheorghe Megelea.
Până la urmă, viaţa este despre cum poţi să lupţi, să speri şi mai ales să învingi… Cei doi sportivi sunt Eroii poveştii noastre din Banatul de Munte şi Eroii nu au vârstă… aşa cum nici Visele celor care îi percep ca Modele de urmat nu au vârstă… pentru că Inima tuturor vârstelor rămâne PRIETENIA!
Epilog:„Fiecare dificultate întâlnită trebuie să fie ocazia unui nou progres.” Pierre de Coubertin
Anca Bica Bălălău
Sursa foto: Sorin Pescariu
