Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României Mihail Vlasov, trimis în judecată de DNA

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru infracţiuni de trafic de influenţă. Din rechizitoriu reiese că Mihail Vlasov, în calitatea sa de preşedinte şi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a pretins de la un denunţător suma de un milion de euro, din care a primit 200 de mii în prima tranşă, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra unui proces în care denunţătorul este implicat. Acesta a fost prins în flagrant în timp ce primea prima traşă de bani.

Articol editat de Daiana Rosca, 9 aprilie 2014, 17:07

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:

„La data de 2 septembrie 2013, o societate comercială  a sesizat Camera de Comerț și Industrie a României – Curtea de Arbitraj Comercial Internațional cu o acțiune arbitrală formulată împotriva denunțătorului și a unei alte persoane.

Obiectul acțiunii era reprezentat de obligarea celor doi pârâți sus-menționați la plata, în solidar, a sumei de 5.500.000 lei, reprezentând daunele suferite de reclamantă ca urmare a nerespectării,  de către aceștia,  a contractelor de management comercial și management financiar.

Judecarea acestei acțiuni a fost amânată de mai multe ori, unul dintre termene fiind stabilit pe data de 19 martie 2014.

Printr-un intermediar, denunțătorul a aflat că inculpatul Vlasov Mihail ar fi interesat de industria de tipar din România și că acesta din urmă ar dori să-l cunoască.

La data de 13 martie 2014, în urma unei programări prealabile, denunțătorul s-a prezentat la biroul inculpatului Vlasov Mihail, situat în  sediul Camerei de Comerț și Industrie a României.

La începutul discuţiilor, inculpatul Vlasov Mihail l-ar fi întrebat pe denunțător dacă ştie că are un proces în derulare la instituția al cărei președinte este. În urma răspunsului  pozitiv al acestuia, inculpatul ar fi scos o hârtiuţă din buzunar şi i-ar fi pus în vedere că va pierde procesul şi că va fi obligat să plătească suma de 4.000.000 euro, indiferent dacă pretențiile reclamantei sunt fondate sau nu.

În continuare, la întrebarea inculpatului, dacă ar fi dispus să „contribuie”, cumva, la câştigarea procesului, denunțătorul i-ar replicat că singurii lui bani sunt cei 270.000 euro, pe care i-a cerut prin cererea reconvenţională depusă în instanţă.

Întrucât denunțătorul nu-și manifesta disponibilitatea remiterii sumei de bani, inculpatul Vlasov Mihail i-ar fi spus direct că, pentru câştigarea procesului, ar trebui să-i dea suma de 1.000.000 euro.

După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, inculpatul i-ar fi propus denunțătorului următoarea înţelegere: acesta îi promitea suma de 1.000.000 euro, din care, până la termenul din 19 martie 2014  îi va achita 200.000 euro. Între timp, denunțătorul ar fi trebuit să primească de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de 1.000.000 euro.

La data de 18 martie 2014, Vlasov Mihail s-ar fi întâlnit cu denunțătorul în incinta unui restaurant din București, prilej cu care, inculpatul i-ar fi reiterat acestuia pretinderea sumei de 1.000.000 euro, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că ar avea-o asupra arbitrilor din cadrul Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. I-ar fi precizat totodată, denunțătorului că, suma de 1.000.000  euro nu se mai negociază, eventual, doar termenele ce urmau a fi acordate de instanța de arbitraj.

În aceleași împrejurări, inculpatul Vlasov Mihail i-ar fi învederat denunțătorului faptul că, inițial, ar trebui remisă suma de 200.000 euro, urmând ca ulterior, după ce instanța de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în același scop. După remiterea acestei sume de bani, instanța de arbitraj urma să dispună o soluție favorabilă denunțătorului.

În continuare, la aceeași dată, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro.”

În cauză procurorii DNA au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI. și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.

În această etapă a procesului, inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Sursa foto: activenews.ro