România, pe primul loc în UE la tinerii care nu muncesc și nu studiază. Aproape unul din cinci tineri este în această situație

România are cea mai mare rată NEET din UE: 19,2% dintre tinerii de 15–29 de ani nu muncesc și nu studiază. Ce arată datele Eurostat pentru 2025.

Articol editat de Adam Valentina, 26 octombrie 2026, 11:36

România are cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani se află în această situație, față de o medie europeană de 11%. Statisticile evidențiază dificultățile de integrare a tinerilor pe piața muncii și problemele legate de tranziția de la școală la viața profesională.

România are cea mai mare rată NEET din Uniunea Europeană

Datele publicate de Eurostat arată că România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția tinerilor din categoria NEET (Not in Employment, Education or Training).

Această categorie include persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani care nu au un loc de muncă și nu participă la programe de educație sau formare profesională.

În anul 2025, situația era următoarea:

România înregistrează astfel o pondere de aproape patru ori mai mare decât Țările de Jos, statul european cu cea mai redusă rată NEET.

Cine sunt tinerii care nici nu muncesc, nici nu studiază?

Indicatorul NEET nu trebuie confundat cu rata șomajului și nici interpretat ca o dovadă că tinerii refuză să muncească.

Categoria cuprinde atât persoane care își caută activ un loc de muncă, cât și tineri inactivi din punct de vedere economic.

Motivele pot fi diferite: dificultăți în găsirea unui serviciu, abandon școlar, lipsa calificărilor, responsabilități familiale, probleme de sănătate sau acces limitat la oportunități de angajare.

În special în comunitățile rurale și în localitățile cu puțini angajatori, distanța față de centrele economice și accesul dificil la transport pot reprezenta bariere suplimentare.

Prin urmare, problema nu ține exclusiv de motivația individuală, ci și de capacitatea sistemului educațional și a pieței muncii de a oferi oportunități reale.

România a înregistrat progrese reduse în ultimii zece ani

În timp ce majoritatea statelor europene au redus semnificativ ponderea tinerilor NEET, România a înregistrat o scădere modestă.

Potrivit Eurostat, rata NEET din România a coborât de la 20,9% în 2015 la 19,2% în 2025, o reducere de numai 1,7 puncte procentuale.

La nivelul Uniunii Europene, procentul a scăzut de la 15,2% la 11% în aceeași perioadă.

Între 2015 și 2025, 22 dintre cele 27 de state membre au înregistrat reduceri ale ponderii tinerilor care nu muncesc și nu studiază.

Cele mai importante scăderi s-au produs în Italia, Grecia și Croația.

Tinerele din România, mai afectate decât bărbații

Datele Eurostat evidențiază diferențe semnificative între femei și bărbați.

În România, în anul 2025, 25% dintre tinerele cu vârste între 15 și 29 de ani nu lucrau și nu urmau programe de educație sau formare profesională.

În cazul bărbaților din aceeași categorie de vârstă, procentul era de 13,8%.

Diferența de 11,2 puncte procentuale era cea mai mare din Uniunea Europeană.

Responsabilitățile familiale și de îngrijire pot contribui la inactivitatea unor persoane, însă indicatorul nu permite atribuirea întregii diferențe unei singure cauze.

Nivelul educației influențează șansele de integrare pe piața muncii

Statisticile europene arată că tinerii cu un nivel redus de educație sunt mai expuși riscului de a rămâne în afara pieței muncii.

În România, 35,8% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani care au un nivel scăzut de educație se aflau în categoria NEET în 2025.

La nivelul Uniunii Europene, proporția era de 12,8% pentru tinerii cu educație redusă, de 11% pentru cei cu educație medie și de 8% pentru cei cu studii superioare.

Aceste diferențe evidențiază importanța finalizării studiilor, a calificării profesionale și a programelor prin care tinerii pot dobândi competențe solicitate de angajatori.

Lipsa personalului și tinerii fără loc de muncă, două probleme care coexistă

Datele Eurostat ridică o problemă importantă pentru economia României: existența unui număr mare de tineri în afara pieței muncii, în timp ce angajatori din diferite domenii reclamă dificultăți în recrutarea personalului.

Această situație poate reflecta diferențe între pregătirea absolvenților și cerințele angajatorilor, dar și între distribuția geografică a locurilor de muncă și cea a persoanelor care caută un serviciu.

În județe precum Caraș-Severin, unde există localități rurale și zone aflate la distanță de principalele centre economice, accesul la transport, cursuri de calificare și locuri de muncă reprezintă aspecte importante pentru integrarea profesională a tinerilor.

Pentru reducerea ratei NEET sunt necesare măsuri care să faciliteze tranziția de la școală la muncă, inclusiv consiliere profesională, programe de ucenicie, calificare și sprijin pentru tinerii greu de integrat.

Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce ponderea tinerilor NEET la 9% până în 2030.

De ce este importantă integrarea tinerilor pe piața muncii?

Consecințele depășesc situația individuală a persoanelor care nu lucrează și nu studiază.

Perioadele îndelungate de inactivitate pot îngreuna obținerea unui loc de muncă, pot limita veniturile viitoare și pot accentua riscul de sărăcie sau excluziune socială.

În același timp, economia pierde forță de muncă potențială, într-un context marcat de îmbătrânirea populației și de presiuni asupra sistemelor de protecție socială.

Datele Eurostat arată că problema tinerilor NEET rămâne una dintre provocările majore ale României. Aproape unul din cinci tineri cu vârste între 15 și 29 de ani nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională, iar progresele realizate în ultimul deceniu sunt reduse.