CCR: conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament privind Ordonanța SAFE
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026, referitoare la Programul SAFE. Informația a fost confirmată joi, 22 octombrie 2026 de oficiali ai CCR pentru AGERPRES.
Articol editat de Oana Nicolae, 22 octombrie 2026, 16:11
Sesizarea a fost formulată de Sorin Grindeanu. El a solicitat Curții Constituționale să constate existența conflictului dintre cele două autorități și să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.
De ce a ajuns Ordonanța SAFE la Curtea Constituțională
În sesizarea adresată CCR, președintele Camerei Deputaților a susținut că Guvernul a încălcat ordinea constituțională prin adoptarea și publicarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026, în contextul retragerii încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026.
Potrivit argumentelor prezentate în sesizare, ordonanța a fost adoptată și transmisă spre publicare după votarea moțiunii de cenzură, iar actul normativ a apărut în Monitorul Oficial la 8 mai 2026.
Sorin Grindeanu a invocat prevederile articolului 110 alineatul (4) din Constituție, susținând că, în perioada interimatului, Guvernul nu mai putea exercita decât atribuții de administrare curentă a treburilor publice, fără a adopta ordonanțe de urgență.
Sesizarea a vizat și faptul că unele dintre soluțiile legislative introduse prin Ordonanța SAFE se aflau deja în procedură parlamentară, fiind în dezbatere sau pe ordinea de zi a ședințelor plenului Camerei Deputaților și Senatului.
Acuzații privind intervenția Guvernului în procesul legislativ
În argumentația prezentată Curții Constituționale, Sorin Grindeanu a susținut că Guvernul a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbaterea Parlamentului. Executivul şi-a asumnat astfel atribuții care reveneau autorității legislative.
Potrivit sesizării, această conduită ar fi afectat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de articolul 1 alineatul (4) din Constituție.
Documentul indică două aspecte principale: adoptarea și publicarea ordonanței în contextul interimatului guvernamental, respectiv reglementarea prin ordonanță de urgență a unor măsuri care se aflau deja în procedură parlamentară.
Președintele Camerei Deputaților a susținut că aceste acțiuni au avut efecte convergente și au diminuat rolul deliberativ al Parlamentului în procesul de legiferare.
Ordonanța SAFE, extinsă cu 12 articole în ziua moțiunii de cenzură
Un alt argument prezentat în sesizare privește calendarul adoptării actului normativ. Conform documentului, Guvernul ar fi extins substanțial proiectul inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai 2026. Este vorba chiar despre ziua în care Parlamentul dezbătea și vota moțiunea de cenzură.
Modificările ar fi inclus adăugarea a 12 articole noi.
Sesizarea face trimitere și la expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței, în care se arată că modificările operate în ședința de Guvern au fost justificate prin importanța și urgența reglementărilor, dar și prin posibilitatea ca Executivul să nu mai poată adopta ordonanțe de urgență în perioada interimatului, în cazul în care moțiunea de cenzură era adoptată.
În opinia exprimată în sesizare, această succesiune de evenimente ar fi permis Guvernului să reglementeze înaintea finalizării procedurii parlamentare, cu efecte asupra echilibrului dintre puterile statului.
Ce înseamnă decizia CCR în cazul Ordonanței SAFE
Constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament privește raporturile dintre cele două autorități și respectarea atribuțiilor constituționale ale fiecăreia.
În acest caz, sesizarea a urmărit ca CCR să constate conflictul și să stabilească o conduită pentru restabilirea ordinii constituționale.
Sursă: Agerpres
Urmărește-ne și pe Google News
