Descoperirea cercetătorilor români despre omul de Neanderthal

Misterul dispariţiei omului de Neanderthal continuă să frământe comunitatea stintifică. Recent o echipă de cercetători români alături de colegi din SUA, Anglia, Germania şi Austria, a participat la un studiu pe această temă.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 20 decembrie 2018, 16:20

Concluziile au fost publicate şi în revista Academiei Americane de Ştiinţă.

Omul de Neanderthal, subspecia umană cea mai apropiată de a noastră, a trăit în Eurasia pentru aproximativ 350.000 de ani. Erau scunzi, dar mai solizi , adaptaţi să trăiască în zone cu temperaturi mai scăzute, foloseau focul şi erau vânători desăvârşiţi.

Dispariţia lor definitivă acum 30.000 de ani a dat naştere la numeroase controverse. Au fost vehiculate mai multe teorii printre care chiar şi aceea că au fost exterminaţi treptat de homo sapiens.

Acum o echipă de cercetători din mai multe ţări printre care şi România a ajuns la concluzia că schimbările bruşte ale climei i-au fost fatale omului de Neanderthal. Specialiştii români au analizat stalagmitele din mai multe peşteri de pe teritoriul ţării pentru a stabili acest lucru.

Dr. Virgil Drăgușin, Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” Bucureşti: “Am luat două stalagmite din Munţii Rodnei Peştera Tăușoare şi alta din Munţii Mehedinţi şi apoi am analizat izotopi stabili de oxigen şi carbon care ne-au dat date depre variabilitatea climatică şi variabilitatea mediului în general.”

Daniel Vereș, cercetător Academia Română: “Datele noastre arată că prin excelenţă aceasta petioada cel puţin în Europa Estică a fost extrem de nefavorabila pentru supravieţuirea omului de Neanderthal.”

Clima în urmă cu 40.000 de ani a fost marcată de modificări bruşte şi extreme cu modificări de temperatură în unele părţi ale Europei chiar şi cu 10º C. Aceste schimbări sunt înregistrate în straturile subțiri de carbonat de calciu ale stalagmitelor din peşteri.

Cristian Ciobotorescu, preşedinte Asociaţia ” Sfinx” Garda: “Pot fi date importante identificate legate de cantitatea de apă care a plouat în zona respectivă, de unde au venit ploile, ce temperaturi a fost la suprafaţă în aceea perioadă.”

Acesta este primul studiu de acest fel realizat până acum de cercetătorii români.