Creştinii îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni şi Moşul încărcat cu daruri. Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc onomastica

Articol editat de Gerhard Chwoika, 6 decembrie 2024, 00:45

Sfântul Nicolae este o sărbătoare mult iubită de către întreaga creştinătate, ea prefigurând bucuria şi obiceiurile specifice Crăciunului.

În Ardeal, “Sân Nicoară”, aşa cum este supranumit, este cel mai cinstit sfânt din regiune. Tradiţia spune că în noaptea din 5 spre 6 decembrie, micuţii trebuie să-şi pregătească ghetuţele, să le cureţe şi să le pună la uşă, pentru că Moş Nicolae se va opri la casa fiecaruia şi-i va lăsa un dar pe măsura “cuminţeniei” din timpul anului. Obiceiul spune că cei mai cuminţi copii vor primi multe, multe dulciuri, iar năzdrăvanii vor primi o nuieluşă. În popor se mai spune că, odată cu venirea acestei zile, iarna a început. Dacă pe 6 decembrie ninge este semn că moşul îşi scutură barba…

Povestea Sfântului Ierarh Nicolae

Sfântul Nicolae era originar din provincia Lichiei din Asia Mica (Turcia), el văzând lumina zilei în cetatea Patara, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea. Părinţii săi, Teofan şi Nona, erau oameni de rang înalt şi foarte bogaţi, dar cu credinţă în Dumnezeu. Ei au dăruit şi fiului lor o educaţie creştină, în spiritul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos. Din copilărie începând, Sfântul Nicolae a dat semne de comportament spiritual excepţional, el fiind sfinţit cu darul Sfântului Duh încă din pântecele mamei sale. A început a vieţui înca de la naştere cinstind pe Dumnezeu cu buna cucernicie, fîcând minuni din fragedă copilărie şi deprinzându-se încă de atunci cu postul. După ce părinţii săi au părăsit această viaţă, Nicolae a împărţit colosala avere moştenită săracilor, nepăstrând pentru sine absolut nimic, uimind prin acest gest al său pe mulţi oameni.

După moartea arhiepiscopului Mirei Lichiei, Sfântul Nicolae a fost ales în fruntea acestei eparhii, în urma unei minuni, scrie crestinortodox.ro. Tradiţia spune că Dumnezeu s-a arătat în vis unui episcop bătrân, pe care l-a îndemnat să pună arhiepiscop pe primul bărbat care va intra a doua zi în biserică. Şi acesta a fost Sfântul Nicolae, pe care nimeni nu-l ştia deoarece el trăia în Mira asemenea săracilor, cercetând în fiecare zi biserica. El a refuzat la început această funcţie, însă Mântuitorul i s-a arătat în vis, dăruindu-i Evanghelia şi îndemnându-l să primească noua demnitate.

Ca arhiepiscop, Sfântul Nicolae a avut o activitate deosebită. A fost un adevărat pastor sufletesc, învăţând, îndrumând, fiind exemplu adevărat pentru toţi creştinii încredinţaţi lui. Un adevărat om al lui Dumnezeu. A ajutat pe săraci, i-a primit pe cei păcătoşi, a apărat credinţa de erezii şi de persecutorii păgâni, el însuşi fiind chinuit de soldaţii împăraţilor Diocleţian şi Maximian, care au încercat să distrugă creştinismul şi să reintroducă religiile păgâne.

În jurul anului 305 a fost întemniţat, dar atunci când pe tronul Imperiului Bizantin a urcat Constantin cel Mare (305-335), a fost eliberat. Sfântul Ierarh Nicolae a fost un aprig apărător al dreptei credinţe, participând alături de cei 318 episcopi din întreaga lume la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, Sinod convocat de însuşi Împăratul Constantin cel Mare, pentru a fi combătută erezia ariană – învăţătura care contestă divinitatea Mântuitorului Iisus Hristos – Fiul lui Dumnezeu.

Sfântul Nicolae a fost unul dintre foarte puţinii care au luat cuvântul la acest Sinod, condamnând erezia lui Arie şi susţinând cinstirea Maicii Domnului în Biserică (adică, a-L recunoaşte pe Mântuitorul Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu întrupat presupune, implicit, a o recunoaşte pe Maica Domnului că Născătoare de Dumnezeu). Din râvna arzătoare pentru adevărul dogmelor credinţei şi din supărare pentru atitudinea lipsită de credinţă a ereticului Arie, Sf. Nicolae l-a pălmuit pe acesta în mijlocul acelei mari adunări. Pentru aceasta el a fost scos din Sinod şi din scaunul său episcopal pentru o vreme, până când Însuşi Iisus Hristos şi Maica Domnului S-au arătat mai multor ierarhi, descoperindu-le că din porunca de sus a fost lovirea aceea. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas şi obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu joardă în semn de avertisment.

Milostiv, credincios şi iubitor de dreptate, Sfântul Nicolae a umblat prin mijlocul poporului ca un înger al lui Dumnezeu. El a fost socotit sfânt de popor chiar din timpul vieţii lui pământeşti căci oamenii chemau cu credinţa numele lui întru necazuri şi se mântuiau. El venea şi în vis şi aievea înaintea celor care îl chemau în ajutor, şi îi ajuta uşor şi grabnic, fie ca aceia se aflau aproape sau foarte departe.

Au rămas în tradiţia creştină consemnate mai multe dintre faptele sale minunate

Astfel, în timpul călătoriei sale spre Ţara Sfântă, o furtună puternică ameninţa să scufunde corabia pe care se afla şi Sfântul Nicolae. Cei de pe corabie s-au temut foarte mult de moarte năpraznică şi l-au rugat pe Sfântul Nicolae să le ajute şi să-i izbăvească de aceasta nenorocire, zicându-i: “Sfinte a lui Dumnezeu, de nu ne vei ajuta cu rugăciunile tale către Dumnezeu, îndată ne vom scufunda în adâncul mării şi vom muri!”. Sfântul Nicolae i-a îndemnat pe toţi să se roage lui Dumnezeu, iar furtuna s-a oprit. Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat cu rugăciunea un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase.

Ajungând apoi în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi

Sfântul Ierarh Nicolae a salvat Mira Lichiei de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă graul în cetatea Mirei. Mai este o minune legată de împăratul Constantin şi trei tineri voievozi care au fost acuzaţi pe nedrept de complot împotriva împăratului. Erau închişi şi urmau să fie decapitaţi. Dar seara, Sfântul Nicolae i-a apărut în vis împăratului, spunându-i că sunt nevinovaţi. Înspăimântat de aceasta viziune, împăratul i-a eliberat.

Sfântul Nicolae a fost şi este un mare ajutător şi ocrotitor al tinerilor, îndeosebi al tinerelor fete.Viaţa sa ne descoperă chipul minunat în care sfântul a sărit în sprijinul unui tată necăjit, pe care sărăcia l-a împins la hotărârea necugetată de a-şi obliga fiicele să practice prostituţia. Aflând despre aceasta, Sfântul Nicolae a aruncat în casa omului, noaptea, în taină, câte o pungă de galbeni pentru fiecare din cele trei fiice ale sale. Când a găsit banii, bietul tată nu mai ştia cum să-I mulţumească lui Dumnezeu. Sfântul Nicolae a lăsat în casa omului banii prin care au scăpat de lipsuri, tatăl reuşind să-şi căsătorească fiicele şi să le aşeze la casele lor cu cinste şi credinţă.

Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate, al celor acuzaţi pe nedrept. Sfântul Nicolae a rămas în conştiinţa posterităţii ca un model de bunătate şi generozitate. În cinstea numelui său, oamenii fac daruri celor dragi şi mai ales celor mici, căci Sfântul Nicolae a fost foarte apropiat de copii. Nu se cunoaste anul în care Sfântul Nicolae a trecut la cele veşnice. Se crede ca a murit in perioada anilor 340-350, pe 6 decembrie, scrie bisericabelvedere, creştinortodox.ro.

Tradiţia Crenguţelor de Moş Nicolae

Copiii tuturor ţărilor creştine au fost învăţaţi că în noaptea de 5 spre 6 decembrie Sfântul Nicolae vine şi le încarcă galoşii, bocancii sau bradul cu dulciuri, jucării sau daruri din ce în ce mai costisitoare, dar unii găsesc şi câte-o nuieluşă. Copiii neascultători sunt avertizaţi de părinţi că vor primi doar crenguţele dacă nu sunt cuminţi (de aici şi asocierea dintre băţ şi Sfântul Nicolae, folosit la cuminţirea obraznicilor).

Tradiţia mai spune că de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, iar dacă era acestea infloreau pana la Nasterea Domnului, insemna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.

Iarna începe odată cu venirea lui Moş Nicolae

Din popor se spune că iarna începe la Sfântul Nicolae. Moş Nicolae este bătrân şi are barbă albă, iar în această zi Moşul îşi scutură barba, deci trebuie să ningă. În această zi, se spune: “A întinerit Sf.. Nicolae” . De regulă, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zăpadă care cade în luna decembrie, şi se spune că dacă Sf. Nicolae a venit pe un cal alb, Sf. Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna. În ziua de Sf. Nicolae începe ziua să se mărească: ” La Sf. Nicolae se întoarce noaptea la ziuă cu cât se întoarce puiu-n găoace”, zice poporul.

Sfântul Nicolae îl prevesteşte pe Moş Crăciun. Moş Crăciun este simbolul bunătăţii Tatălui Ceresc care «atât de mult a iubit lumea, încât pe unicul Său Fiu L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică».

Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc onomastica în ziua Sfântului Ierarh Nicolae

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), peste 800 de mii de cetăţeni români, dintre care 513.595 bărbaţi şi 284.130 femei, poartă numele Sfântului Ierarh Nicolae. Din totalul româncelor care îşi sărbătoresc ziua numelui miercuri, 204.566 se numesc Nicoleta, 54.669 – Niculina sau Nicolina, pe 9.628 le cheamă Niculiţa, iar 4.068 poartă numele de Nicole. Alte 19 femei se numesc Nichi, pe opt le cheamă Nikko, Nikka, Nikke, Nikki sau Nikky, iar una singură a fost botezată Niculăiţa. Majoritatea bărbaţilor care îşi sărbătoresc onomastica respectiv 327.736, se numesc Nicolae. Alţi 61.353 poartă numele Niculai sau Neculai, 44.766 – Nicuşor, iar 30.704 – Niculae. Alţi 26 se numesc: Nic, 24 – Nik, 28 – Lae sau Laie, iar 15 – Niklas sau Nikolas. Printre sărbătoriţi se numără şi 12 care poartă numele Nicolăiţă sau Niculăiţă, nouă se numesc Culae, iar cinci – Nicholaus.

Despre simbolistica zilei părintele Silviu Ionel Ferciug – parohul Bisericii Ortodoxe Române cu hramul Sf. Ierarh Nicolae din Bocşa Română pentru Radio Reşiţa:

Imagine: FLORIN / Pixabay