Ziua Sfintei Varvara – considerată debutul sezonului Crăciunului, prăznuită de creştinii din Banatul de Munte
Din rândul celor 14 sfinţi, pe care evlavia Evului Mediu i-a numit „sfinţii ajutători”, Bisericile romano-catolică şi cea ortodoxă o cinstesc miercuri, 4 decembrie pe Sfânta Barbara sau Varvara, invocată împotriva primejdiei de moarte subită şi de fulgere.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 4 decembrie 2024, 00:36
În limba română are mai multe variante, precum: Varvara, Vârvara, Fărvara, Vărvăruca, Văruca şi Vera. Purtătoarele acestor prenume o cinstesc pe această sfântă ca patroana lor cerească.
Ziua acesteia este considerată debutul sezonului Crăciunului. Astfel există obiceiul de a se aşeza pe pervazuri, la soare, farfurii umplute cu boabe de grâu înmuiate în apă sau crenguţe de cireş, care vor înflori până în ajunul Crăciunului. Dacă “grâul Sfintei Varvara” creşte repede, se zicea că va fi un an bun pentru recolte respectiv dacă una din crenguţe înfloreşte, este semn că fetele nemăritate se vor logodi. Sfânta Barbara sau Varvara este considerată ocrotitoarea minerilor, geologilor, clopotarilor, arhitecţilor, zidarilor şi prizonierilor.
În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se găsește un altar lateral, dedicat sfintei Barbara. Aici, conform tradiției, în această zi este aprinsă o lampă de miner, în memoria celor căzuți la datorie.
În fostele centre miniere din Banat, Sfânta Barbara sau Varvara este cinstită şi venerată de toţi aceia care au fost angrenaţi în această muncă grea. Cu acest prilej la Anina va avea loc o slujbă de comemorare, urmată de o întâlnire festivă.
Foto: arhivă
