Ascultă Radio România Reșița Live

10 august 1875: punerea pietrei de temelie a Castelului Peleș

La data de 10 august 1875, principele Carol I pune piatra de temelie a viitoarei reședințe regale de la Sinaia și anume, a castelului Peleș.

Carol I și farmecul orașului Sinaia

10 august 1875: punerea pietrei de temelie a Castelului Peleș

Articol editat de Valentina Adam, 10 august 2024, 15:29

Carol I și farmecul orașului Sinaia

Carol I, ales domn al României în 1866, vizitează pentru prima dată Sinaia în luna august a acelui an, rămânând încântat de frumusețea respectivelor locuri și decide să cumpere terenul pe care se va construi castelul, încredințând această lucrare arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman.

Punerea pietrei de temelie – un eveniment istoric

La 10 august 1875 se va pune piatra de temelie a castelului, sub care vor fi îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I, monede interzise de altfel în acel timp de suzeranitatea otomană.

În 1883 are loc inaugurarea oficială a castelului Peleș, castel care va căpăta apoi o tot mai mare importanță, devenind reședința de vară a familiei regale române. Aici se vor ține importante întruniri politice, cum au fost de exemplu Consiliul de Coroană din 1914 când s-a hotărât neutralitatea României în Primul Război Mondial sau Consiliul de Coroană ce a urmat crizei dinastice din 1925.

Castelul a găzduit multe personalități ale vremii, el având și o importantă rezonanță istorică, deoarece aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea, primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc și botezat în religia ortodoxă.

Castelul Peleș – o bijuterie arhitecturală și istorică

 Elaborarea planurilor iniţiale ale castelului Peleş i-au fost încredinţate arhitectului Wilhelm von Doderer (1825-1900), profesor la Technische Hochschule din Viena. Doderer a înaintat suveranului trei propuneri de proiecte arhitectonice, inspirate din arhitectura castelelor renascentiste franceze de pe valea Loirei, ca şi din stilul edificiilor vieneze de pe Ringstrasse. Proiectele sunt respinse de către Carol I în 1876, iar conducerea lucrărilor este încredinţată arhitectului german, Johannes Schultz, care elaborează planurile castelului în prima sa fază de construcţie (1879 – 1883). Clădirea cu aspect de chalet elveţian, compusă din două etaje propusă de Schultz, era decorată la exterior în stil german, Fachwerk.

La 1890, este construită pe locul terasei acoperite de pe aripa de sud, Sala Maură, după proiecte atribuite arhitectului francez, Émile André Lecomte du Noüy,  discipolul celebrului arhitect francez, Violet Le Duc.

În anul 1894, la conducerea lucrărilor este  numit arhitectul ceh, Karel Liman (1860 ? – 1928). Sub coordonarea sa, între 1895-1897 sunt amenajate Capela reginei Elisabeta de la etaj, Apartamentele principeselor de Wied şi Hohenzollern de pe latura de nord şi Mezaninul.

În anul 1884 este instalată reţeaua electrică, castelul dispunând de un grup electrogen propriu, iar la 1897 este construită centrala electrică.

Între anii 1903 – 1906, Liman proiectează Galeria de marmură, Sala de concerte, Sala mică de muzică şi Baia reginei şi amenajează încăperi la nivelul al II-lea, corespondentul primei Mansarde: camera doamnei Mavrogheni, marea doamnă a Palatului şi apartamentele oaspeţilor din aripa de nord a castelului.

Între 1906-1914, se întreprind lucrările de amenajare a teraselor exterioare. La 1906 este înălţat turnul central al castelului, unde un an mai târziu a fost montat ceasul cu trei cadrane, creaţie a Fabricii de ceasuri de turn a Curţii regale din Bavaria, Johann Mannhardt.Totodată, sunt amenajate Sala veche de muzică, Sala Florentină şi Sala Coloanelor, pe locul primei Camere de şah, iar Sufrageria regală este extinsă. La etaj, pe aripa de nord, este construit Apartamentul primului ministru.

Între anii 1905 – 1906, sunt concepute vastul Apartament imperial, compus din Salon mare, Salon mic, Dormitor, Budoir, Baie şi Camera valetului şi Apartamentul principilor moştenitori, Ferdinand – Maria.

În anul 1906, au loc modificări ale Sălii de teatru de la Parter. Tot acum, sala este adaptată proiecţiilor cinematografice, prin amenajarea cabinei de proiecţie. Aparatura cinematografică a fost modernizată  în 1939, de Societatea Concordia din Bucureşti, la cererea expresă a regelui Carol al II-lea.

Între anii 1908 – 1911, este definitivată construcţia Sălilor de arme, ca şi decoraţia  Sălii Florentine, după planurile arhitecţilor Karel Liman şi Ferdinand de Tiersch, acesta din urmă, consilier al regelui Ludovic al II-lea al Bavariei.

Între anii 1907 şi 1911, este amenajat Holul de onoare pe locul celei de-a doua curţi interioare, principala sală de recepţie a castelului. Holul este decorat în stilul Renaşterii germane, cu subtile accente baroce, de către Bernhard Ludwig din Viena, care colaborează strâns cu arhitectul Liman. Modelul de inspiraţie al sălii îl constituie Sala Fredenhagen a Palatului Camerei de Comerţ din Lübeck. În paralel, sunt construite la Parter, Sala de şah şi Sala de biliard, în continuarea Sălii maure.

În sfârşit, între anii 1911-1914 este  amenajată terasa cu busturi de împăraţi romani, iar pe aripa de sud-est, este proiectată Sala consiliilor de către arhitectul Liman şi decoratorul vienez, Bernhard Ludwig. Moartea regelui Carol I la 27 septembrie 1914, marchează finalul vastului proiect arhitectonic coordonat de suveran.

Destinul controversat al castelului

Castelul va rămâne reședință a familiei regale până în 1948, când este confiscat de regimul comunist, care a propagat ideea că acest castel ar fi făcut parte din Domeniul Coroanei și astfel trebuia să treacă în proprietatea statului.

Acest castel de la Sinaia a fost construit din banii personali ai Regelui Carol I, care și-a vândut o moșie din Germania pentru a putea plăti costurile terenului și a ridicării edificiului. Regele a evitat să folosească bani din bugetul țării, astfel că domeniul nu a făcut niciodată parte din Domeniile Coroanei, care erau proprietăți ale statului, puse la dispoziția suveranului.

După moartea Regelui Carol I, domeniul a trecut în proprietatea Regelui Ferdinand I și a succesorului acestuia dinastic, Regele Mihai I.

Situaţie juridică: fostă reşedinţă regală (1883 – 1947), naţionalizată în 1948, muzeu din 1953 în 1975 şi din 1990 până azi, proprietate din anul 2007 a Maiestăţii Sale, Regele Mihai I al României şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița
Fapt divers miercuri, 11 iunie 2025, 20:08

SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița

În perioada 12-13 iunie 2025, Centrul de zi al Fundației Humanitas Pro Deo din Reșița va găzdui un eveniment creativ dedicat tinerilor...

SparkLab – Laboratorul Scânteilor de Idei: Atelier de Ceramică la Reșița
Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?
Fapt divers marți, 10 iunie 2025, 20:52

Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?

Pe 11 iunie 2025, cerul nopții va fi luminat de Luna Plină a Căpșunilor, un fenomen astronomic spectaculos, cunoscut drept ultima lună plină a...

Luna Plină a Căpșunilor 2025: Când are loc și ce semnificație are?
Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii germane din Banatul Montan – 10 iunie 2025: 47 ani de la trecerea la cele veşnice
Fapt divers marți, 10 iunie 2025, 17:31

Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii germane din Banatul Montan – 10 iunie 2025: 47 ani de la trecerea la cele veşnice

Alexander Tietz (1898–1978), etnograf, scriitor și pedagog născut la Reșița, rămâne una dintre cele mai influente figuri ale culturii germane...

Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii germane din Banatul Montan – 10 iunie 2025: 47 ani de la trecerea la cele veşnice
Ziua Banatului Montan va fi sărbătorită la mijlocul lunii iunie
Fapt divers luni, 9 iunie 2025, 08:12

Ziua Banatului Montan va fi sărbătorită la mijlocul lunii iunie

Ziua Banatului Montan, sărbătorită oficial pe 15 iunie, va debuta la Reșița cu două zile mai devreme. Președintele Consiliului Județean...

Ziua Banatului Montan va fi sărbătorită la mijlocul lunii iunie
Fapt divers duminică, 8 iunie 2025, 15:55

Praznicul Cincizecimii la Catedrala Episcopală din Caransebeș de Rusalii

În ziua praznicului „Pogorârii Sfântului Duh” Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, a oficiat Sfânta Liturghie urmată...

Praznicul Cincizecimii la Catedrala Episcopală din Caransebeș de Rusalii
Fapt divers duminică, 8 iunie 2025, 00:24

Duminica şi Lunea Rusaliilor – praznic şi sărbătoare în rândul comunităţilor creştine

Duminică, 8 iunie 2025, la 50 de zile după Paști, credincioșii ortodocși, greco-catolici și romano-catolici sărbătoresc Rusaliile sau...

Duminica şi Lunea Rusaliilor – praznic şi sărbătoare în rândul comunităţilor creştine
Fapt divers sâmbătă, 7 iunie 2025, 08:41

Moșii de vară – tradiții, superstiții și obiceiuri pentru sufletele celor adormiți

Moșii de vară 2025 – ce tradiții se respectă în sâmbăta Rusaliilor pentru pomenirea morților În calendarul creștin-ortodox, Moșii de...

Moșii de vară – tradiții, superstiții și obiceiuri pentru sufletele celor adormiți
Fapt divers miercuri, 4 iunie 2025, 19:57

Solistul trupei A-ha, Morten Harket, a fost diagnosticat cu boala Parkinson

Morten Harket, solistul celebrei trupe norvegiene A-ha, a anunțat că suferă de boala Parkinson. Artistul în vârstă de 65 de ani, cunoscut la...

Solistul trupei A-ha, Morten Harket, a fost diagnosticat cu boala Parkinson