Tag: arhitectura

  • Zestrea: Festivalul care aduce la viață conacul  Zăgujeni

    Zestrea: Festivalul care aduce la viață conacul Zăgujeni

    Conacul Zăgujeni din județul Caraș-Severin, foarte bine conservat, va fi deschis cu ocazia evenimentului Zestrea – Festival de arte și bucurii. După 80 de ani, publicul va putea vizita și admira nu doar exteriorul, ci și interorul conacului situat în satul Zăgujeni, comuna Constantin Daicoviciu.

    Conacul are 22 de camere, desfășurate pe un singur nivel și o suprafață utilă de 900 mp, precum și o pivniță dedesubtul a 90 la sută din suprafața clădirii. Când a fost scos la vânzare în 2019, fuseseră incluse în proprietate alte opt corpuri de clădire auxiliare, cu suprafețe între 200 mp şi 800 mp, la acre se adaugă un parc de 3.000 mp cu arbori seculari. Proprietatea are apă de la trei fântâni, dintre care una este situată în pivnița conacului, cu o adâncime de 45 m. Suprafața totală a domeniului este de 27.500 m.p.

    Conacul va putea fi vizitat odată cu Zestrea – Festival de arte și bucurii. Evenimentul de două zile, din 12 și 13 octombrie, va oferi expoziții de fotografie și costume populare din Banat, ateliere pentru copii, tabără dacă și romană cu ateliere specific, târg de designeri, artizani și anticari, concerte live și festival culinar cu produse tradiționale și gourmet. Intrarea la eveniment este gratuită.

    Mă bucur că acest eveniment aduce împreună artizani și producători din Banat, dar și din toată țara, iar publicul de toate vârstele se poate bucura de o gamă largă de activități și experiențe în conac, dar și în aer liber. Îi aștăptăm cu drag să petrecem o zi de toamnă la conac nu doar pe locuitorii din Zăgujeni, ci și din întreaga zonă”, a declarat Daniel Boambeș, primarul comunei Constantin Daicoviciu.

    Iubitorii de istorie, arte și tradiții de toate vârstele se vor bucura de ateliere pentru copii, expoziții de fotografie și costume populare din Banat, de tabăra dacă și romană cu ateliere specifice, de târgul de designeri, artizani și anticari, de concerte live și de festivalul culinar cu produse tradiționale și gourmet.

    Revitalizarea Conacului Zăgujeni ne permite să avem în acealași loc o serie de activități culturale și educaționale atât pentru copii, cât și pentru părinți și bunici. Vizitatorii pot vedea live cum lucrează artizanii, se pot bucura de diverse ateliere și concerte și pot pleca acasă cu multe fotografii și amintiri dragi”, a declarat Dan Mirea, directorul Centrului de Cultură şi Artă Caraş-Severin.

    Informații despre programul Festivalului și invitații din zonă, dar și din întreaga țară, sunt disponibile pe pagina de Facebook a Conacului:https://www.facebook.com/profile.php?id=61564317612659. Pentru că proprietarii își doresc să aducă atât cultura, cât și meșteșugurile tradiționale mai aproape de publicul larg, intrarea este liberă la această primă ediție.

    Conacul Zăgujeni se vrea o platformă culturală și educațională care să contribuie la dezvoltarea și promovarea zonei. Conacul este locul perfect pentru o zi de week-end cu prietenii sau în familie, iar pe viitor sperăm să găzduiască și evenimente de business. Ne bucurăm să aducem la această primă ediție Zestrea – Festival de arte și bucurii o gamă largă de activități și experiențe culturale și culinare specifice satului românesc. Vă așteptăm cu drag”, a declarat Victor Paicu din partea Conacului Zăgujeni.

    Arhitectul Anca Majaru a studiat conacul și contextul istoric  care a dus la construirea acestuia. Potrivit Monumente uitate, conacul este o parte a istoriei armenilor pe aceste meleaguri.

    Zaguzsén (Jelenleg: Zãgujeni – Románia). Tulajdonos: Juhoss Gyula

    „Distingându-se cu nobleţe în peisajul construit al satelor din zonă, clădirea palatului Jakabffy-Juhász din Zăgujeni impresionează prin dimensiune şi stil, stând mărturie astăzi unei inedite istorii multietnice.

    O nouă viață pentru conacul de la Zăgujeni

    Miklós şi Simon, descendenții de origine armeană a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii orașului Gherla, îşi vor achiziţiona în 1808 domeniul de la Zăgujeni. După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moştenite de către fiii adoptivi ai acestuia, Imre şi Gyula Kopal.

    În 1850, Gyula va fi cel care va finaliza conacul început de tatăl său în 1835. Din cauza datoriilor acumulate, Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. Gurile rele spun însă că frumosul conac de la Zăgujeni a fost pierdut la cărți.

    În 1874, sub impactul morții premature a fiului ei, baroneasa va vinde moşia către familia de industriaşi vienezi Juhász. Aceasta va extinde clădirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină.

    În al Doilea Război Mondial, conacul, ca atâtea alte clădiri emblematice, va ajunge în mâinile trupelor ruse. În perioada comunistă, conacul a fost utilizat ca sediu pentru S.M.A, iar după Revoluție a continuat să deservească Agromec.

    Conacul Zăgujeni a fost salvat de la deterioare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu, care s-a îndrăgostit de el pe vremea când era doar un copil și îl vizita împreună cu unchiul lui care lucra ca bucătar în clădire.

    Începând cu anul 2024, conacul Zăgujeni a intrat într-un amplu proces de revitalizare.

  • 10 august 1875: punerea pietrei de temelie a Castelului Peleș

    10 august 1875: punerea pietrei de temelie a Castelului Peleș

    La data de 10 august 1875, principele Carol I pune piatra de temelie a viitoarei reședințe regale de la Sinaia și anume, a castelului Peleș.

    Carol I și farmecul orașului Sinaia

    Carol I, ales domn al României în 1866, vizitează pentru prima dată Sinaia în luna august a acelui an, rămânând încântat de frumusețea respectivelor locuri și decide să cumpere terenul pe care se va construi castelul, încredințând această lucrare arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman.

    Punerea pietrei de temelie – un eveniment istoric

    La 10 august 1875 se va pune piatra de temelie a castelului, sub care vor fi îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I, monede interzise de altfel în acel timp de suzeranitatea otomană.

    În 1883 are loc inaugurarea oficială a castelului Peleș, castel care va căpăta apoi o tot mai mare importanță, devenind reședința de vară a familiei regale române. Aici se vor ține importante întruniri politice, cum au fost de exemplu Consiliul de Coroană din 1914 când s-a hotărât neutralitatea României în Primul Război Mondial sau Consiliul de Coroană ce a urmat crizei dinastice din 1925.

    Castelul a găzduit multe personalități ale vremii, el având și o importantă rezonanță istorică, deoarece aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea, primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc și botezat în religia ortodoxă.

    Castelul Peleș – o bijuterie arhitecturală și istorică

     Elaborarea planurilor iniţiale ale castelului Peleş i-au fost încredinţate arhitectului Wilhelm von Doderer (1825-1900), profesor la Technische Hochschule din Viena. Doderer a înaintat suveranului trei propuneri de proiecte arhitectonice, inspirate din arhitectura castelelor renascentiste franceze de pe valea Loirei, ca şi din stilul edificiilor vieneze de pe Ringstrasse. Proiectele sunt respinse de către Carol I în 1876, iar conducerea lucrărilor este încredinţată arhitectului german, Johannes Schultz, care elaborează planurile castelului în prima sa fază de construcţie (1879 – 1883). Clădirea cu aspect de chalet elveţian, compusă din două etaje propusă de Schultz, era decorată la exterior în stil german, Fachwerk.

    La 1890, este construită pe locul terasei acoperite de pe aripa de sud, Sala Maură, după proiecte atribuite arhitectului francez, Émile André Lecomte du Noüy,  discipolul celebrului arhitect francez, Violet Le Duc.

    În anul 1894, la conducerea lucrărilor este  numit arhitectul ceh, Karel Liman (1860 ? – 1928). Sub coordonarea sa, între 1895-1897 sunt amenajate Capela reginei Elisabeta de la etaj, Apartamentele principeselor de Wied şi Hohenzollern de pe latura de nord şi Mezaninul.

    În anul 1884 este instalată reţeaua electrică, castelul dispunând de un grup electrogen propriu, iar la 1897 este construită centrala electrică.

    Între anii 1903 – 1906, Liman proiectează Galeria de marmură, Sala de concerte, Sala mică de muzică şi Baia reginei şi amenajează încăperi la nivelul al II-lea, corespondentul primei Mansarde: camera doamnei Mavrogheni, marea doamnă a Palatului şi apartamentele oaspeţilor din aripa de nord a castelului.

    Între 1906-1914, se întreprind lucrările de amenajare a teraselor exterioare. La 1906 este înălţat turnul central al castelului, unde un an mai târziu a fost montat ceasul cu trei cadrane, creaţie a Fabricii de ceasuri de turn a Curţii regale din Bavaria, Johann Mannhardt.Totodată, sunt amenajate Sala veche de muzică, Sala Florentină şi Sala Coloanelor, pe locul primei Camere de şah, iar Sufrageria regală este extinsă. La etaj, pe aripa de nord, este construit Apartamentul primului ministru.

    Între anii 1905 – 1906, sunt concepute vastul Apartament imperial, compus din Salon mare, Salon mic, Dormitor, Budoir, Baie şi Camera valetului şi Apartamentul principilor moştenitori, Ferdinand – Maria.

    În anul 1906, au loc modificări ale Sălii de teatru de la Parter. Tot acum, sala este adaptată proiecţiilor cinematografice, prin amenajarea cabinei de proiecţie. Aparatura cinematografică a fost modernizată  în 1939, de Societatea Concordia din Bucureşti, la cererea expresă a regelui Carol al II-lea.

    Între anii 1908 – 1911, este definitivată construcţia Sălilor de arme, ca şi decoraţia  Sălii Florentine, după planurile arhitecţilor Karel Liman şi Ferdinand de Tiersch, acesta din urmă, consilier al regelui Ludovic al II-lea al Bavariei.

    Între anii 1907 şi 1911, este amenajat Holul de onoare pe locul celei de-a doua curţi interioare, principala sală de recepţie a castelului. Holul este decorat în stilul Renaşterii germane, cu subtile accente baroce, de către Bernhard Ludwig din Viena, care colaborează strâns cu arhitectul Liman. Modelul de inspiraţie al sălii îl constituie Sala Fredenhagen a Palatului Camerei de Comerţ din Lübeck. În paralel, sunt construite la Parter, Sala de şah şi Sala de biliard, în continuarea Sălii maure.

    În sfârşit, între anii 1911-1914 este  amenajată terasa cu busturi de împăraţi romani, iar pe aripa de sud-est, este proiectată Sala consiliilor de către arhitectul Liman şi decoratorul vienez, Bernhard Ludwig. Moartea regelui Carol I la 27 septembrie 1914, marchează finalul vastului proiect arhitectonic coordonat de suveran.

    Destinul controversat al castelului

    Castelul va rămâne reședință a familiei regale până în 1948, când este confiscat de regimul comunist, care a propagat ideea că acest castel ar fi făcut parte din Domeniul Coroanei și astfel trebuia să treacă în proprietatea statului.

    Acest castel de la Sinaia a fost construit din banii personali ai Regelui Carol I, care și-a vândut o moșie din Germania pentru a putea plăti costurile terenului și a ridicării edificiului. Regele a evitat să folosească bani din bugetul țării, astfel că domeniul nu a făcut niciodată parte din Domeniile Coroanei, care erau proprietăți ale statului, puse la dispoziția suveranului.

    După moartea Regelui Carol I, domeniul a trecut în proprietatea Regelui Ferdinand I și a succesorului acestuia dinastic, Regele Mihai I.

    Situaţie juridică: fostă reşedinţă regală (1883 – 1947), naţionalizată în 1948, muzeu din 1953 în 1975 şi din 1990 până azi, proprietate din anul 2007 a Maiestăţii Sale, Regele Mihai I al României şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

  • Studenţii de la arhitectură sunt interesaţi de staţiunea Băile Herculane

    Studenţii de la arhitectură sunt interesaţi de staţiunea Băile Herculane

    Conducerea administraţiei publice locale a oraşului Băile Herculane primeşte numeroase solicitări de la studenţi din întreaga ţară, cu precădere de la facultăţi de arhitectură, geografie sau turism, pentru o serie de informaţii necesare la realizarea proiectelor de licenţă.

    “Pe mailul Primăriei sosesc numeroase solicitări de acest fel, nu pot să vă dau un număr exact, dar lunar primim 2-3 solicitări, la care noi răspundem cu promptitudine  şi le oferim informaţiile şi documentele solicitate, în cel mai scurt timp!”, ne-a declarat Cristian Miclău – primarul oraşului Băile Herculane.

    Ultima solicitare a venit chiar astăzi, de la o studentă a Facultăţii de Arhitectură ION MINCU  din Bucureşti : “Doreşte să proiecteze reabilitarea unor băi termale, precum şi lucrări specifice de arhitectură din Băile Herculane. I-am putea sugera reabilitarea Centrului Vechi, unde sunt multe clădiri în paragină şi aceste proiecte ne vor fi folositoare şi nouă în viitorul apropiat. Dacă autorul îşi dă acordul pentru folosirea lor, nu este niciun fel de problemă!“, ne mărturiseşte edilul-şef al staţiunii de pe Valea Cernei.

    Paul-Sever SMADU

  • Noutăţi la şcoală: arhitectură, şah şi istoria jazz-ului

    Noutăţi la şcoală: arhitectură, şah şi istoria jazz-ului

    sahVacanţa de vară e la final, iar elevii se pregătesc ca de luni să înceapă cursurile noului an şcolar.

    Au fost anunţate mai multe modificări în sistemul de învăţământ. Printre acestea şi o listă cu noi materii opţionale – de la arhitectură şi şah până la istoria jazz-ului.

    Astfel, una dintre noile discipline opţionale de care vor putea beneficia elevii din clasele a III-a şi a IV-a este “Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit”.

    Timp de o oră pe săptămână elevii vor putea afla informaţii despre modul în care se construieşte mediul, dar şi elemente minimale de arhitectură.

    Programa propune şi activităţi în aer liber centrate pe identificarea în realitate a conceptelor învăţate în clasă.

    Şahul ajunge şi în şcolile de la sate

    Tot din noul an şcolar va fi introdus şi şahul ca materie opţională în întreg sistemul preuniversitar.

    Federaţia Română de Şah a anunţat că va dota 500 de şcoli din mediul rural cu table, piese, manuale şi tot echipamentul necesar pentru studierea şahului.

    În noul an şcolar, în cadrul disciplinelor opţionale şi elevii din liceele de muzică vor putea studia, începând cu clasa a IX-a până la a XII-a, istoria jazz-ului, muzică vocală de jazz şi muzică uşoară.

    Sursa: RRA

    Foto: www.bussineswomen.ro

  • Probleme tehnice la fântâna cinetică din centrul Reşiţei

    Probleme tehnice la fântâna cinetică din centrul Reşiţei

    centru-resita

    Din cauza unor probleme apărute la acţionarea electrică a motorului şi instalaţia de iluminat architectural, fântâna cinetică din Centrul Civic al municipiului Reşiţa, nu funcţionează.
    Primăria a demarat deja procedura de achiziţie a componentelor necesare pentru remedierea defecţiunilor, conform legislaţiei în vigoare – a transmis Biroul de presă al administraţiei Primăriei Municipiului Reşiţa.

    (Daniela Tudor)