Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt prăznuiţi de credincioşii Bisericii ortodoxe şi catolice, în ziua în care amândoi au murit ca martiri, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero.
Sărbătoarea este cunoscută în popor sub denumirea de Sânpetru.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Bazilica San Pietro din Vatican.
Sfântul Apostol Pavel a propovăduit pe Hristos tuturor, străbătând în trei călătorii misionare toată Asia, Spania, Britania şi Italia, înfiinţând comunităţi creştine şi hirotonisind episcopi, preoţi şi diaconi. El a murit la Roma, în aceeaşi zi cu Petru, tot ca martir, prin decapitare.
Cei doi apostoli ar fi fost ţinuţi închişi în Carcera Mamertinică, situată între Capitoliu şi Forumul Roman.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt consideraţi patronii penitenciarelor şi ai agricultorilor.
Sfântul Apostol Pavel, spre deosebire de Petru care s-a numărat printre cei care au petrecut alături de Mântuitor, s-a adăugat cetei apostolilor după Înălţarea Domnului la cer şi Pogorârea Duhului Sfânt. Pe drumul Damascului, el a fost chemat la noua slujire a lui Hristos.
După Sfintele Evanghelii, Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei. El s-a numit Simon până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa (Piatră) sau Petru.
Sfântul Apostol Pavel, supranumit “apostolul neamurilor” pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor, s-a născut într-o familie de iudei bogaţi în Tarsul Ciliciei, primind o educaţie strălucită în şcoala rabinului Gamaliel.
La început, Saul, căci aşa fusese numit la naştere, a fost un adept înfocat al legii mozaice şi un duşman de moarte al creştinilor. Este cunoscută întâmplarea petrecută pe drumul Damascului, când, plecat să-i persecute pe creştini, Saul se întâlneşte cu Iisus cel înviat şi se converteşte la creştinism, devenind, cum spune Fericitul Augustin, “din lup, miel, din persecutor înfocat, un vestitor neobosit al Evangheliei, învăţător şi apostol al popoarelor”.
Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe cei doi apostoli, rânduind o perioadă de post specială. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului.
Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, postul Sînpetrului are o durată variabilă, în funcţie de data variabilă a Paştilor. Acest post începe la o săptămână după Rusalii, care sunt sărbătorite la 50 de zile după Paşte. În vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.
În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.
În povestirile şi snoavele populare, Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi şi a o face mai puţin periculoasă.
Se crede că, la marile sărbători, precum Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Mucenici, Sângeorz, Sânziene, Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut “sfânt” al calendarului popular.
În unele zone, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.
Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, mai mult de 510.264 de români îşi aniversează astăzi onomastica.
Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.
Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre, Paul şi Pavel. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.
Dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica, 134.005 poartă numele Petru, 68.259 pe cel de Petre, iar alţi 77.661 se numesc Paul. De asemenea, alte 36.112 de persoane se numesc Petrică, 32.314 poartă numele de Pavel, 17.725 pe cel de Petrişor, iar 4.560 se numesc Petronel. Printre femeile sărbătorite în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, 47.277 poartă numele de Paula, 34.973 pe cel de Petronela, 23.693 se numesc Petruţa, iar alte 15.450 sunt Paulina. La acestea se adaugă cele 694 de femei care poartă numele de Paulica, respectiv 310 care se numesc Petriţa şi 306 al căror nume este Pavelina. Potrivit statisticilor, alte 62 de persoane se numesc Pătra şi 11 au numele Pauliana.
La mulţi ani tuturor!
Despre simbolistica zilei, părintele Sorin Valentin Popovici:
Sursa foto: www.b365.ro
