Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit pentru data de 14 martie primul termen al judecării pe fond în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
În 10 februarie, magistraţii Instanţei supreme au respins contestaţia depusă de Călin Popescu-Tăriceanu şi au dispus începerea judecării pe fond a cauzei. Judecătorii au menţinut o decizie a unui alt compleţ care a respinş în noiembrie 2016, toate cererile şi excepţiile formulate de Tăriceanu, fiind constatată legalitatea rechizitoriului întocmit de DNA. Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. În acelaşi dosar, Dorin Marian, fost consilier prezidenţial în timpul mandatului lui Emil Constantinescu şi fost şef al Cancelariei premierului Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcuţ sub jurămânţ la 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de DNA că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, cu întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
Daiana Roşca
