[FOTO] Credinţă, datini şi obiceiuri în Banat de Sfântă Măria Mare

125686_adormirea_maicii_domnului01

În fiecare an de praznicul Adormirii Maicii Domnului, Biserica parohială din cartierul reşiţean Muncitoresc este în sărbătoare.

Pentru a 76-a oară, Catedrala Veche cum o cunosc reşiţenii şi-a sărbătorit astăzi hramul, fiind singurul lăcaş de cult din municipiul Reşiţa care o are ca patroană spirituală pe Sfânta Marie Mare şi ca zi de hram Adormirea Maicii Domnului.

Catedrala veche este o construcţie monumentală în stil bizantin. Iniţiatorul şi cel care s-a implicat în realizarea acestui lăcăş de cult a fost protopopul dr. Iosif Ieremia, sfinţirea catedralei fiind săvârşită de P.S. dr. Vasile Lăzărescu, episcop al Caransebeşului, în anul 1938.

Evenimentele dedicate praznicului Sfintei Marii au debutat ieri seara cu slujba Privegherii, urmată de cântarea Prohodului înaintea Sfântului Epitaf al Maicii Domnului şi au continuat astăzi cu săvârşirea Sfintei Liturghii concelebrate de preotul paroh Boris Tasici, preotul slujitor Cristian Manole, şi invitaţii, părintele Petru Popovici – parohul Bisericii Ortodoxe Ucrainene din municipiul de pe Bârzava şi părintele Ioan Vasile Cheregi de la parohia Jebel din judeţul Timiş.

Sute de credincioşi s-au închinat Sfântului Epitaf la mormântul Maicii Domnului şi au rostit rugăciuni pentru sănătate şi înţelegere.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului a mai fost sărbătorit astăzi în peste 20 de parohii din Protopopiatul Reşiţa.

Reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica a urmărit evenimentul şi ştie mai multe:

Ruga sau negeia este sărbătoarea întregii comunităţi . Şi pentru că în cartierul Doman în fiecare an de Sfânta Maria este hramul bisericii , creştinii merg la slujbă iar seara încing o horă in mijlocul satului la căminul cultural. Gospodinele îşi aşteaptă goştii cu tot felul de bunătăţi. Preparatele sunt pregatite în casă cu multă atenţie după reţetele tradiţionale din Banat.

Seara se va incheia cu jocuri folclorice . Săteni se vor îmbrăca în costum popular tradiţonal exact ca pe vremuri .

(Daiana Roşca)

***

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului sau a Sfintei Marii Mari este prăznuită astăzi de credincioşii bisericilor ortodoxe şi catolice. Cu această ocazie se deschide sezonul de nunţi (16 august-14 noiembrie), încep iarmaroacele şi târgurile de toamnă, se fac praznice pentru pomenirea morţilor. Sântămăria Mare deschide, în Calendarul Popular, ciclul sărbătorilor de renovare a timpului: Anul Nou, celebrat în preajma echinocţiului de toamnă, Sântămăria Mică, Cârstovul Viilor, Ziua Şarpelui. După această sărbătoare încep să coboare turmele de la munte, cerbul spurcă apele curgătoare şi nu mai sunt bune de scăldat, se angajează pândarii la vii şi se iau măsuri de protecţie magică a podgoriilor, bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula. În satele româneşti se povesteşte că la Adormirea Maicii Domnului a fost jale mare. Pomii cu roadele cele mai frumoase s-au întâlnit şi, dând fiecare ce avea mai bun, au închipuit un pom care a fost purtat în faţa procesiunii. Bostanul şi porumbul au făcut un buchet din floarea-soarelui pe care l-au pus pe coşciug. De atunci, bostanul şi porumbul îngălbenesc la sărbătoarea Adormirii. Importanţa deosebită a acestei sărbători este dată de preţuirea şi cultul deosebit de care se bucură Fecioara Maria în evlavia poporului român. Cu această ocazie, sunt organizate pelerinaje la mănăstiri, îndeosebi la cele ce poartă acest hram. Perioada dintre Sfânta Maria Mare si Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este considerată timpul optim pentru semănăturile de toamnă, calculat de bătrâni după observarea Constelaţiei Găinuşei, care apare pe firmament la Sânziene.

De același autor

Related Articles