Aniversata zilei, Liubița Raichici, termină a N-a facultate, scrie în două limbi și se joacă cu viața cum Nichita Stănescu o face cu versurile.
Slujește cuvântul ca poet, traducător, eseist, de asemenea scrie în limbile sârbă şi română. După Nichita Stănescu este cel mai iubit poet român în Serbia. În România ești cel mai iubit poet de origine sârbă.
‘’Trăiesc plenar în ambele limbi, scriu cum respir la fel de ușor, nu a fost întotdeauna așa, dar acum este așa –pur și simplu într-o zi scriu sârbește, în altă zi scriu românește, dar sunt doi pomișori din aceeași rădăcină, trăiesc în mine așa, le-am primit cu multă dragoste sau ele nu mi s-au întâmplat, s-au întâmplat o dată cu mine. Așa s-au așezat. Și pentru asta sunt foarte bucuroasă. De multe ori m-am plâns pentru că nu toată lumea înțelege… mi-a fost greu, nu am înțeles de ce nu este primită dragostea aceasta și i-am spus o dată Duhovnicului meu –uite, sunt oameni care zic că nu-i chiar așa, sau că exagerez și el mi-a spus că fiecare cum îi bate antena, nu te supăra și fi fericită că tu ai primit această inimă așa! Și, într-adevăr, dintre lucrurile frumoase pe care le-am primit eu în viață este și o diplomă pe care scrie –Liubița Raichici-pod viu! Asta mi-a plăcut în mod deosebit!”- mărturisește poeta.
Este doctor în filologie, cu tema “Vasko Popa în literatura română” şi o mare, o pătimaşă româncă.
Într-un poem dedicat tatălui său, povesteşte direct “cum mi-am dat seama că sunt româncă”. Cândva, un activist comunist a dorit s-o alunge cu o înjurătură: “Marş în Serbia mamei tale!” Fiica unui “titoist” deportat în Bărăgan, salvat de la moarte de doi români basarabeni, Liubiţa Raichici a replicat: “Nu plec nicăieri, sunt ortodoxă. Sunt româncă. Bunica mea, Liubiţa, mi-a spus: «Ca să porţi coroana de om, trebuie să ai trei etaje: minte, obraz şi inimă». Or, tu, comunistule, nu meriţi să porţi nici măcar curea“.
Liuba este mama a doi băieți reușiți si bunică. Împarte viața terestră cu viața din harul ei, elegant, construindu-și o soartă ce coincide cu soarta literaturii din Banat.Este ,ca orice om, supusă unui destin, dar găsește magia cuvintelor prin care se ridică și ne ridică.
Liubița Raichici este primul român a cărui teză de doctorat se găseşte în Biblioteca Congresului American, care deţine una dintre cele mai rare cărţi, Biblia lui Gutenberg (the Gutenberg Bible), una din cele 42 rămase în întreaga lume, peste 1 milion de ediții ale ziarelor din toată lumea din ultimele trei secole, peste 6.000 de benzi desenate, filme, 4,8 milioane de hărți, 2,7 milioane de înregistrări, peste 13,7 milioane de poze și imagini, inclusiv desene arhitecturale și piese de artă, Betts Stradivarius și Cassavetti Stradivarius. Tot aici, au loc concerte de muzică clasică şi excursii pentru toţi doritorii ce vin să se delecteze din astfel de frumuseţi!
A publicat peste 33 volume de versuri, în limbile sârbă, română şi bilingve, a tradus proză şi poezie din sârbă în română şi viceversă, traduce tematică diversă în cadrul proiectelor transfrontaliere România-Serbia din fonduri europene, etc. Opera sa literară este tradusă în mai multe limbi de circulaţie europeană.
Din anul 2011 a fost iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”. Acum este student, din nou, își trăiește destinul cu bucurie și demnitate.
Deviza sa în viață este: “Dacă omul nu-şi lasă o bucată de suflet în ceea ce face, nu merită să trăiască pe pământ! “
Liubiţa Raichici s-a născut pe 19 ianuarie 1962, în Moldova-Nouă, Caraş-Severin.A absolvit Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura rusă, limba şi literatura română, în anul 1985. A făcut studii postuniversitare, la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, specializare Antropologie şi lingvistică, domeniul slavo-român, 2005;Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa în literature română” (prof.univ.dr. Cornel Ungureanu) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie, Teologie şi Litere, 2005-2008;Doctor în filologie din anul 2008.
Deţine Meritul cultural în rang de Cavaler, cat. I-a, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004;Zlatna značka Kulturno-provetne zajednice Srbije , Insigna de aur a Uniunii Cultural Educative a Serbiei, acordată de Ministerul Diasporei a Republicii Serbia şi Uniunea Cultural Educativă a Serbiei, 2007;Crucea ,,Episcop Elie Miron Cristea”, pentru mireni, Episcopia Caransebeşului, Patriarhia Română;Crucea ,,Sfântu Gheorghe”, cat.II, pentru mireni, Episcopia Nikşici, Patriarhia Sârbă, Montenegru.
A fost director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin şi din anul 2011 este iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”.
Este fragilă și delicată, orfană de răutăți și fidelă prietenilor. De altfel este un minunat prieten al echipei Radio România Reșița!
