Ascultă Radio România Reșița Live

La mulți ani, Liubița Raichici!

Aniversata zilei, Liubița Raichici, termină a N-a facultate, scrie în două limbi și se joacă cu viața cum Nichita Stănescu o face cu versurile.

La mulți ani, Liubița Raichici!

Articol editat de Anca Bălălău, 19 ianuarie 2024, 14:36

Slujește cuvântul ca poet, traducător, eseist, de asemenea scrie în limbile sârbă şi română. După Nichita Stănescu este cel mai iubit poet român în Serbia. În România ești cel mai iubit poet de origine sârbă.

‘’Trăiesc plenar în ambele limbi, scriu cum respir la fel de ușor, nu a fost întotdeauna așa, dar acum este așa –pur și simplu într-o zi scriu sârbește, în altă zi scriu românește, dar sunt doi pomișori din aceeași rădăcină, trăiesc în mine așa, le-am primit cu multă dragoste sau ele nu mi s-au întâmplat, s-au întâmplat o dată cu mine. Așa s-au așezat. Și pentru asta sunt foarte bucuroasă. De multe ori m-am plâns pentru că nu toată lumea înțelege… mi-a fost greu, nu am înțeles de ce nu este primită dragostea aceasta și i-am spus o dată Duhovnicului meu –uite, sunt oameni care zic că nu-i chiar așa, sau că exagerez și el mi-a spus că fiecare cum îi bate antena, nu te supăra și fi fericită că tu ai primit această inimă așa! Și, într-adevăr, dintre lucrurile frumoase pe care le-am primit eu în viață este și o diplomă pe care scrie –Liubița Raichici-pod viu! Asta mi-a plăcut în mod deosebit!”- mărturisește poeta.

Este doctor în filologie, cu tema “Vasko Popa în literatura română” şi o mare, o pătimaşă româncă.
Într-un poem dedicat tatălui său, povesteşte direct “cum mi-am dat seama că sunt româncă”. Cândva, un activist comunist a dorit s-o alunge cu o înjurătură: “Marş în Serbia mamei tale!” Fiica unui “titoist” deportat în Bărăgan, salvat de la moarte de doi români basarabeni, Liubiţa Raichici a replicat: “Nu plec nicăieri, sunt ortodoxă. Sunt româncă. Bunica mea, Liubiţa, mi-a spus: «Ca să porţi coroana de om, trebuie să ai trei etaje: minte, obraz şi inimă». Or, tu, comunistule, nu meriţi să porţi nici măcar curea“.

Liuba este mama a doi băieți reușiți si bunică. Împarte viața terestră cu viața din harul ei, elegant, construindu-și o soartă ce coincide cu soarta literaturii din Banat.Este ,ca orice om, supusă unui destin, dar găsește magia cuvintelor prin care se ridică și ne ridică.

Liubița Raichici este primul român a cărui teză de doctorat se găseşte în Biblioteca Congresului American, care deţine una dintre cele mai rare cărţi, Biblia lui Gutenberg (the Gutenberg Bible), una din cele 42 rămase în întreaga lume, peste 1 milion de ediții ale ziarelor din toată lumea din ultimele trei secole, peste 6.000 de benzi desenate, filme, 4,8 milioane de hărți, 2,7 milioane de înregistrări, peste 13,7 milioane de poze și imagini, inclusiv desene arhitecturale și piese de artă, Betts Stradivarius și Cassavetti Stradivarius. Tot aici, au loc concerte de muzică clasică şi excursii pentru toţi doritorii ce vin să se delecteze din astfel de frumuseţi!

A publicat peste 33 volume de versuri, în limbile sârbă, română şi bilingve, a tradus proză şi poezie din sârbă în română şi viceversă, traduce tematică diversă în cadrul proiectelor transfrontaliere România-Serbia din fonduri europene, etc. Opera sa literară este tradusă în mai multe limbi de circulaţie europeană.

Din anul 2011 a fost iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”. Acum este student, din nou, își trăiește destinul cu bucurie și demnitate.

Deviza sa în viață este: “Dacă omul nu-şi lasă o bucată de suflet în ceea ce face, nu merită să trăiască pe pământ! “

Liubiţa Raichici s-a născut pe 19 ianuarie 1962, în Moldova-Nouă, Caraş-Severin.A absolvit Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura rusă, limba şi literatura română, în anul 1985. A făcut studii postuniversitare, la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, specializare Antropologie şi lingvistică, domeniul slavo-român, 2005;Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa în literature română” (prof.univ.dr. Cornel Ungureanu) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie, Teologie şi Litere, 2005-2008;Doctor în filologie din anul 2008.

Deţine Meritul cultural în rang de Cavaler, cat. I-a, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004;Zlatna značka Kulturno-provetne zajednice Srbije , Insigna de aur a Uniunii Cultural Educative a Serbiei, acordată de Ministerul Diasporei a Republicii Serbia şi Uniunea Cultural Educativă a Serbiei, 2007;Crucea ,,Episcop Elie Miron Cristea”, pentru mireni, Episcopia Caransebeşului, Patriarhia Română;Crucea ,,Sfântu Gheorghe”, cat.II, pentru mireni, Episcopia Nikşici, Patriarhia Sârbă, Montenegru.

A fost director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin şi din anul 2011 este iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”.
Este fragilă și delicată, orfană de răutăți și fidelă prietenilor. De altfel este un minunat prieten al echipei Radio România Reșița!

Etichete:
„Mireasă pentru autism”, la Reșița: rochii de mireasă donate pentru terapiile unui copil cu TSA. Tabita Istrate: „Este un ajutor reciproc”
Poveşti de viaţă sâmbătă, 28 februarie 2026, 08:35

„Mireasă pentru autism”, la Reșița: rochii de mireasă donate pentru terapiile unui copil cu TSA. Tabita Istrate: „Este un ajutor reciproc”

Un proiect născut din lupta unei mame pentru copilul ei ajunge în acest weekend la Reșița. „Mireasă pentru autism” este o inițiativă...

„Mireasă pentru autism”, la Reșița: rochii de mireasă donate pentru terapiile unui copil cu TSA. Tabita Istrate: „Este un ajutor reciproc”
Războiul din Ucraina, 4 ani mai târziu: Republica Moldova între criză energetică, presiuni rusești și integrarea în UE
Poveşti de viaţă joi, 26 februarie 2026, 15:50

Războiul din Ucraina, 4 ani mai târziu: Republica Moldova între criză energetică, presiuni rusești și integrarea în UE

Republica Moldova între presiuni rusești și integrarea în UE. La patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova...

Războiul din Ucraina, 4 ani mai târziu: Republica Moldova între criză energetică, presiuni rusești și integrarea în UE
La mulți ani, Alexandru Repan!
Poveşti de viaţă joi, 26 februarie 2026, 15:01

La mulți ani, Alexandru Repan!

„Cuvintele cele mai frumoase sunt, adesea, acelea nespuse, acelea care se rătăcesc în linişti…”Astăzi, despre un mare și complex artist...

La mulți ani, Alexandru Repan!
Aniversata zilei a dus Caransebeșul pe scena Teatrului Bulandra!
Poveşti de viaţă joi, 26 februarie 2026, 14:58

Aniversata zilei a dus Caransebeșul pe scena Teatrului Bulandra!

Dacă aș începe cu întrebarea-Ce mare actor născut la Caransebeș, joacă pe scena Teatrului Bulandra din București, câți caransebeșeni ar...

Aniversata zilei a dus Caransebeșul pe scena Teatrului Bulandra!
Poveşti de viaţă joi, 19 februarie 2026, 14:39

Bogdan Piperiu, un ambasador al culturii pe ruta România-Germania, la aniversare!

’’Pasăre mai frumoasă ca fumul deasupra casei părintești nu s-a văzut,”spunea Grigore Vieru, fratele nostru de peste Prut… Satul şi...

Bogdan Piperiu, un ambasador al culturii pe ruta România-Germania, la aniversare!
Poveşti de viaţă miercuri, 18 februarie 2026, 17:54

Infinitul artei românești, Constantin Brâncuși, 150 de ani de la naștere!

Anul 2026 este dedicat sculptorului Constantin Brâncuși și sportivei Nadia Comăneci: Simboluri ale excelenței românești. Se împlinesc 150 de...

Infinitul artei românești, Constantin Brâncuși, 150 de ani de la naștere!
Poveşti de viaţă miercuri, 18 februarie 2026, 12:35

Ion Stendl la 87 de ani – destin artistic legat de Reșița și Banatul Montan

La 87 de ani, Ion Stendl, artist plastic de renume internațional, rămâne una dintre cele mai reprezentative personalități culturale ale...

Ion Stendl la 87 de ani – destin artistic legat de Reșița și Banatul Montan
Poveşti de viaţă marți, 17 februarie 2026, 12:00

Anotimpurlie Octavian Doclin – 17.02.1950 – 11.02.2020 – un ținut în care poesia adie la apusul și răsăritul dintre lumi

Cred că poeții nu pleacă niciodată, mai degrabă își pun rădăcinile cuvintelor în pământ si se schimbă în anotimpurile cu care ne...

Anotimpurlie Octavian Doclin – 17.02.1950 – 11.02.2020 – un ținut în care poesia adie la apusul și răsăritul dintre lumi