Ion (Pino) Caramitru împlinea 83 de ani

Împlinea pe 9 martie 83 de ani, dacă soarta nu l-ar fi luat în lumea fără de dor pe 6 septembrie 2021.
Ion Caramitru, pe numele real, Ion Horia Leonida Caramitru, cel căruia prietenii îi spuneau Pino Caramitru.
Este românul decorat de Regina Elisabeta a-II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu Ordinul Imperiului Britanic – Ofițer de Onoare,de asemenea a primit titlul francez de Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor și i s-a conferit Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce şi a primit şi Crucea Casei Regale a României.

Articol editat de Anca Bălălău, 9 martie 2025, 15:44 / actualizat: 10 martie 2025, 8:32

La 19 februarie 1990, acum 35 de ani, odată cu constituirea Uniunii Teatrale Române —UNITER, Consiliul de conducere al acesteia l-a ales ca președinte pe Ion Caramitru. Gala UNITER, prezentată în fiecare an de Caramitru, reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România

Un Hamlet al Teatrului Românesc, un actor complex, iubit, aplaudat și renegat, rețeta completă pentru a-și merita veșnicia artistică.

‘’Când am debutat în rolul Eminescu, în 1964, la TNB, regizorul Sică Alexandrescu mi-a scris o dedicaţie pe cartea dăruită la premieră: “Dragă Caramitru, cine are talent are şi mulţi duşmani, tu ai mult talent, îţi doresc cât mai mulţi duşmani!”. Pot să-i spun maestrului meu că urarea s-a împlinit. Am destui duşmani şi în teatru, şi în Parlament, şi în Guvern şi chiar pe stradă. Am ajuns, iubite maestre, la maturitate!’’, își amintea regretatul artist.

De origine macedo-română, de la lumina zilei la lumina rampei, Ion Caramitru rămâne în istoria culturii române ca un om de teatru, film, Radio, televiziune, regizor, ministrul culturii între anii 1997-2000 și director al Teatrului Bulandra între 1990-1993, directorul Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București, sunt tot atâtea dimensiuni ale unei cariere artistice de excepție, răsplătită cu numeroase premii.
A absolvit I.A.T.C.-ul în anul 1964, clasa profesor Beate Fredanov. Pe scândură a debutat în spectacolul “Eminescu” de Mircea Stefănescu, la Teatrul Național din București și a ținut flacăra cuvântului aprinsă pe scena teatrului românesc interpretând roluri principale în piese de teatru importante semnate de autori precum William Shakespeare, A.P. Cehov, Luigi Pirandello, Georg Büchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset etc. A colaborat cu mari regizori ai scenei românești precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.

A debutat pe marele ecran in “Comoara din Vadul Vechi”, 1964, regizat de Victor Iliu. Au urmat roluri în peste 40 de producții românești și străine și colaborări cu nume mari ale cinematografiei, precum Liviu Ciulei, Mircea Veroiu, Dan Pița, Andrei Blaier, Alexandru Tatos, Steven Soderbergh, Brian De Palma și Costa-Gavras.

Dintre zecile de pelicule în care a apărut în roluri importante merită menționate producțiile: „Pădurea spânzuraților”, film premiat la Cannes, în 1965, pentru regie, Liviu Ciulei, „Iarba verde de acasă” în regia lui Stere Gulea, 1978, „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea, etc.

De asemenea, el este cunoscut publicului și pentru rolul Socrate din celebra serie „Liceenii”. Talentul său, remarcat de producătorii din străinătate, l-a recomandat pentru roluri în filme precum „Kafka”, 1991, regia Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons și Theresa Russell, „Mission: Impossible”, regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din „Amen” ,2002, regia Costa Gavras.

A participat la Revoluția Română din 1989, fiind printre cei care au cucerit Televiziunea Română în 22 decembrie 1989. Alături de Mircea Dinescu a anunțat la televiziune căderea regimului Ceaușescu.
A fost membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale, apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, unde a ocupat funcția de vicepreședinte, membru PNȚCD, ministru al culturii (12 decembrie 1996 – 28 decembrie 2000) în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu si vicepreședinte al Asociației revoluționarilor fără privilegii.

Marele actor, mărturisea:

„Mă sperie prostia omenească şi lipsa de coerenţă, atunci când este vorba de orientarea societăţii către un destin organic, economic, politic şi social. Mă sperie inconsistenţa politică a momentului, falsele iluzii ce ne sunt induse şi îndepărtarea de subiectul principal al existenţei noastre care este, până la urmă, respectul faţă de noi înşine şi faţă de omul de vizavi.”

S-a căsătorit cu actrița Micaela Caracaș formând un cuplu solid în viață, iar în anul 2008 au primit „Diploma pentru cel mai popular cuplu de actori”, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Uniunii Teatrale din România (UNITER) din București) și au trei baieti : Andrei, Ștefan și Matei.

Tot în anul 2008 i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi.

În cei peste cincizeci de ani de carieră, Ion Caramitru a creat zeci si zeci de roluri și în fața microfonului, îmbogățind Fonoteca de Aur cu spectacole de referință.

„Înainte de a muri, Toma Caragiu mi-a oferit o fotografie, pe care a scris: “Dragă Pino, abia când nu voi mai fi, ai să afli cât de mult am ţinut la tine!“”-își amintea regretatul actor… probabil că după despărțirea de Pino Caramitru, mulți dintre noi au realizat cât de mult au ținut la el…sau cât de mult a ținut el la noi…

Surse: UNITER