Traficul aerian din România este în creştere după pandemie

Traficul aerian din România este în creştere după pandemie şi va depăşi nivelul înregistrat în anul 2019, spun datele comunicate astăzi de Asociaţia Aeroporturilor din România, la întâlnirea anuală organizată pe Malul Mării, în staţiunea Venus.

Articol editat de Daiana Rosca, 24 august 2023, 08:11

În primele şapte luni ale acestui an, pe aeroporturile din România s-a înregistrat un număr total de 13.825.000 de pasageri, cu 23% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2022. De asemenea, este o creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, iar traficul aerian din România pare să recupereze pierderile din perioada pandemiei mai repede decât în celelalte state europene. Stăm însă mai bine la traficul internaţional decât la cel intern, care înregistrează o scădere de 20% faţă de 2019. Deficitul de forţă de muncă, mai ales în marile hub-uri europene, precum şi presiunea inflaţiei, care au dus la greve şi livrări cu întârziere de echipamente aeronautice, au produs şi la noi anulări şi întârzieri în sezonul estival 2023.

David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România: Ne-am confruntat în acest an cu multe întârzieri, zboruri anulate. Colaborăm cu companiile aeriene şi cu societăţile de handling să minimizăm neplăcerile pe care le au pasagerii. În România, întârzierile şi anulările nu sunt peste media europeană, dar ştim că sunt foarte neplăcute.

Companiile low cost şi-au mărit cota de piaţă, inclusiv în România. De la 42,6% în 2022, Wizzair va deţine peste 50% din piaţă în 2023, urmată de Tarom cu 13,6%, Ryanair cu 12,4% şi Lufthansa cu 4,1%.

David Ciceo: În 2040 estimăm o dublare a traficului aerian. Vor fi peste 50 de milioane de pasageri în România. Este foarte important să investim în terminale, în infrastructură.

În prezent, toate aeroporturile regionale derulează proiecte de investiţii prin programele operaţionale infrastructură mare, dar din exerciţiile financiare viitoare, aceste investiţii nu se vor mai putea face din fonduri europene. Autorităţile judeţene care au în subordine aeroporturi regionale vor fi obligate să gândească strategii de dezvoltare din bugetele proprii. Prezent la întâlnirea de la Venus, ministrul dezvoltării, Adrian Veştea, a declarat că au fost făcute toate diligenţele ca aeroporturile care au sub 200.000 de pasageri să poată fi finanţate şi în următorii trei ani din bugetele autorităţilor judeţene.

Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu”, care a încheiat anul 2022 cu un trafic total de 80.000 de pasageri, derulează investiţii majore, inclusiv construirea unui terminal de pasageri nou, iar cu prilejul întâlnirii de la Venus a anunţat lansarea unui proiect de conectivitate printr-o legătură feroviară dublă de gara CFR Constanţa şi mai departe de Portul Constanţa.

Directorul general al Aeroportului Internaţional „Mihail Kogălniceanu”, Bogdan Artagea: Este un proiect de conectivitate într-o ramură militară, o ramură comercială. Acest proiect va cuprinde şi un terminal cargo. Vom putea să legăm portul de aeroport, de canalul Dunărea -Marea Neagră, de autostradă, cât şi de acest terminal cargo pe care îl vom avea la sfârşitul acestei perioade.

Durata de execuţie este de trei ani, iar costul total estimat de 94,2 milioane euro. Proiectul va fi demarat în urma unui protocol de colaborare între aeroport, Ministerul Apărării Naţionale, CFR Infrastructură Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa, conform Rador.

Sursa foto:pixabay