CCR analizează în 10 decembrie sesizarea privind legea pensiilor magistraților

CCR analizează miercuri, 10 decembrie, sesizarea ÎCCJ privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților.

Articol editat de Oana Nicolae, 10 decembrie 2025, 07:00

Curtea Constituțională a României va discuta pe 10 decembrie sesizarea transmisă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în legătură cu noul proiect de reformă a pensiilor magistraților adoptat de Guvernul Bolojan. Decizia vine la doar câteva zile după ce toți cei 102 judecători prezenți la Secțiile Unite ale Instanței Supreme au votat în unanimitate sesizarea CCR.

Potrivit oficialilor CCR citați de AGERPRES, analiza acestui nou proiect este considerată prioritară, în contextul în care prima variantă a legii a fost declarată neconstituțională de Curte pe 20 octombrie 2024.

De ce contestă ÎCCJ noul proiect al Guvernului? „Legea e construită pe o realitate contrafactuală”

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a explicat că proiectul guvernamental ar încălca mai multe principii constituționale și standarde internaționale. Printre problemele semnalate:

Motive de neconstituționalitate extrinseci

• caracterul de urgență al proiectului nu este justificat;
• Guvernul ar fi invocat „o realitate contrafactuală” pentru a motiva necesitatea urgentă a reformei;
• condiționalitățile din PNRR (jalonul 215) ar fi fost scoase din context – Comisia Europeană nu a cerut modificarea modalității de pensionare, ci clarificări privind supraimpozitarea.

Motive de neconstituționalitate intrinseci

• legea este neclară și imprevizibilă, contravenind art. 1 alin. 3 și 5 din Constituție;
• introduce termeni juridici noi, fără definiții, ceea ce afectează predictibilitatea normei;
• creează discriminare între magistrați și alte categorii cu pensii de serviciu.

Magistrații: 66% dintre judecători și procurori ar fi afectați brusc de noile condiții

Potrivit analizei ÎCCJ:

• 45% dintre magistrați ar avea o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani,
• 21% ar ajunge forțat la 60–64 de ani.

Magistrații acuză faptul că legea modifică „abrupt” statutul profesional, fără perioadă de tranziție adecvată.

Pensii plafonate la 70% din net – mult sub alte categorii cu pensii speciale

Înalta Curte avertizează că proiectul creează un tratament dezavantajos pentru magistrați:

• plafonare la 70% din indemnizația netă,
• față de alte categorii care au limite de 80% sau chiar mai mult,
• pensia de serviciu ar fi „anulată de facto” pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile la intrarea în vigoare a legii.

ÎCCJ atrage atenția că magistrații sunt singurii cu statut constituțional, iar diminuarea pensiei le-ar afecta independența, contrar jurisprudenței CJUE, CEDO și CCR.

Magistrații: impactul financiar nu este fundamentat – cifrele lipsesc din proiect

Instanța supremă critică dur expunerea de motive:

• nu include date economice reale privind impactul reformei;
• creează o percepție publică falsă, în condițiile în care:
  • peste 200.000 de români au pensii de serviciu;
  • 90% sunt din sistemul de apărare și ordine publică;
  • pensiile magistraților reprezintă o mică parte din total;
  • în 2024 pensiile militare au depășit 14 miliarde lei, față de 2,2 miliarde lei pentru toate celelalte pensii speciale, inclusiv ale magistraților.

Magistrații acuză Guvernul că proiectul „sprijină un narativ neadevărat” în loc să ofere o analiză financiară riguroasă.

Context politic și juridic: o lege respinsă deja de CCR, o nouă confruntare în fața Curții

Noua lege aprobată de Guvernul Bolojan prevede:

• creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani,
• plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net,
• eliminarea treptată a perioadelor asimilate.

Această soluție a primit aviz negativ de la CSM, însă Cabinetul Bolojan a mers mai departe, motivând că reforma este necesară pentru echitate și sustenabilitate bugetară.

Primul proiect a fost respins de CCR pentru că Guvernul nu ceruse la timp avizul CSM – chiar dacă era doar consultativ.

Ce urmează? Decizia CCR din 10 decembrie poate rescrie reforma pensiilor speciale

Decizia CCR din 10 decembrie ar putea:

• valida legea și permite aplicarea rapidă a reformei,
  sau
• declara proiectul neconstituțional și obliga Guvernul să revină cu o nouă formă, ceea ce ar bloca reforma pentru luni de zile.

Sursă: Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News