Parlamentul a decis: Prădătorii sexuali vor merge toți la închisoare. Pedepse mai aspre, fără posibilitate de pronunțare cu suspendare

Camera Deputaților a adoptat astăzi, 30 iunie, cu majoritate de voturi, propunerea legislativă depusă de către deputata independentă Oana Bîzgan care prevede o serie de modificări referitoare la pedepsirea infracțiunilor de natură sexuală asupra minorilor. Conform acestei inițiative, pragurile minime de pedeapsă pentru infracțiunile de natură sexuală sunt mărite, astfel încât persoanele condamnate să nu mai primească pedepse cu suspendare. După votul final dat astăzi de Parlament, inițiativa va merge la Președinte, pentru promulgare.

Articol editat de Valentina Adam, 30 iunie 2020, 15:40 / actualizat: 1 iulie 2020, 5:57

„Prin inițiativa votată astăzi vreau să transmitem un mesaj foarte clar – acela că orice persoană care tratează un minor într-un mod nepotrivit trebuie să plătească și să primească o pedeapsă proporțională cu trauma suferită de către victima sa. Vorbim de ani de zile despre justiție și ne revoltăm în fața unor situații grave, dar eșuăm, zi de zi, să ne protejăm copiii de abuzuri. Nu mai putem permite situații în care fete de 10-11 ani sunt acuzate de consimțământ, în timp ce abuzatorii, care au de 4-5 ori vârsta lor primesc circumstanțe atenuante și ajung să nu stea nici măcar o zi în închisoare”, a declarat deputata independentă Oana Bîzgan.

Inițiativa aduce modificări Codului Penal și celui de Procedură Penală, menite să crească limitele inferioare ale unor fapte precum viol, act sexual cu un minor, trafic de persoane, proxenetism, pornografie infantilă, astfel încât prădătorii sexuali să primească pedepse cu închisoarea. Concret, pentru exemplul unui caz de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani în prezent), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (5-12 ani în prezent), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor și există circumstanțe agravante, și de la 9 la 18 ani (7-18 ani în prezent) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei. În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în alte circumstanțe agravante.

Mai mult decât atât, pentru a acoperi cât mai multe dintre situațiile existente și pentru asigurarea încadrării faptelor în concordanță cu gravitatea acestora, modificarea prevede și extinderea situațiilor considerate agravante. Astfel, o faptă este considerată agravantă și atunci când agresorul locuiește alături de victimă, nu doar când este rudă a acesteia. În plus, și situațiile când viața victimei a fost pusă în pericol vor fi considerate agravante, în contrast cu prevederile textului legislativ în vigoare, când victima trebuia să demonstreze că a suferit o vătămare corporală.

„Extinderea situațiilor agravante a fost o acțiune firească ce s-a adăugat măsurii de creștere a pragurilor minime. Imaginați-vă următoarea situație: o fetiță este agresată de către concubinul mamei, dar situația nu poate fi încadrată la fapte agravante, deoarece agresorul nu este membru al familiei victimei, din punct de vedere legal. Astfel, acesta primește o pedeapsă blândă și se întoarce alături de victima sa. Astfel de situații se regăsesc din ce în ce mai des în practică, nu sunt doar cazuri izolate”, a completat Oana Bîzgan.

De asemenea, inițiativa legislativă votată astăzi conține și prevederile solicitate de Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile, prevederi care răspund unei avertizări pe care Comisia Europeană a transmis-o României în 2015, printr-o procedură de infringement. Mai mult decât atât, vârstele de încadrare pentru aceste fapte au fost corectate și aduse la 16 ani, aliniindu-se astfel cu vârsta de discernământ și răspundere penală.

Alte modificări importante în proiectul votat astăzi fac referire la pedepsele persoanelor care comit infracțiuni din sfera traficului de persoane – pedepsele cresc la închisoare între 5 și 10 ani, față de 3-10 ani, și la închisoare între 7 și 12 ani pentru circumstanțe agravante, față de 5-12 ani.

„România se află, pentru al doilea an consecutiv, pe al treilea nivel din patru (Tier 2 Watchlist), în ceea ce privește traficul de persoane, după cum reiese din raportul Departamentului de Stat al SUA, publicat recent.Acest nivel înseamnă că nu reușim, ca țară, să avem standarde minime de combatere a traficului de persoane și, de asemenea, că numărul victimelor traficului de persoane este în creștere. Din Uniunea Europeană, am rămas doar noi și Irlanda la aceste standarde. Modificările de astăzi înseamnă și un pas în plus în combaterea acestui fenomen”, a declarat Oana Bîzgan.

Nu în ultimul rând, modificările aduse Codului de Procedură Penală fac posibilă dispunerea măsurii de arest preventiv pentru  infracțiunile de act sexual cu un minor, racolare a minorilor în scopuri sexuale și ultraj contra bunelor moravuri.

În prezent, în România, faptele de natură sexuală sunt tratate cu indulgență. În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătoriilor, doar 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție. Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 78% au primit pedepse mai mici de cinci ani. Mai mult decât atât, o altă serie de date furnizate de Direcția de Probațiune din cadrul Ministerului Justiției, arată că începând cu anul 2014, au existat peste 4500 de cazuri în care persoane condamnate pentru fapte de natură sexuală asupra minorilor au primit decizia de apresta muncă în folosul comunității, cel mai adesea în școli, centre educaționale sau alte locuri unde puteau interacționa cu persoane vulnerabile.

sursa foto – Oana Bîzgan/Facebook