Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților
Guvernul și-a asumat răspunderea pe legea privind pensiile magistraților. Noua reformă prevede plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu și o creștere graduală a vârstei de pensionare.
Articol editat de Oana Nicolae, 2 decembrie 2025, 17:58
Guvernul României a decis marți, 2 decembrie 2025 să își angajeze răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege care modifică substanțial regulile de pensionare ale magistraților. Noua formă legislativă, adoptată prin procedură accelerată, prevede plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu și o creștere graduală a vârstei de pensionare, pe parcursul următorilor 15 ani, până la atingerea vârstei standard.
Deși proiectul a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii, acesta este negativ, tensiunile din sistem rămânând ridicate.
Ilie Bolojan: „Corectăm o nedreptate, întărim economia și îndeplinim condițiile din PNRR”
Premierul Ilie Bolojan a explicat în plen motivele pentru care Guvernul consideră această reformă necesară. Potrivit acestuia, proiectul este fundamentat pe trei direcții majore:
1. Echitate socială
Premierul a subliniat contrastul profund dintre pensiile speciale și pensiile oamenilor obișnuiți:
„Oamenii care lucrează în schimburi, care merg cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție sau funcționarii corecți ai statului nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Propunerea răspunde unei nevoi de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.”
2. Stabilitate economică
România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește populația activă angajată în economie. Bolojan a insistat asupra nevoii unui sistem sustenabil de pensii:
„Proiectul vine și pune economia pe baze sănătoase, pentru ca sistemul de pensii să fie sustenabil în anii următori.”
3. Îndeplinirea obligațiilor din PNRR
Reforma pensiilor speciale este un jalon crucial în Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Corectarea acestei nedreptăți este o condiție pe care România și-a asumat-o. Odată cu angajarea răspunderii, considerăm că sunt îndeplinite condițiile pentru încasarea banilor reținuți din fondurile europene.”
Niciunul dintre cele 40 de amendamente nu a fost acceptat
Guvernul nu a acceptat niciun amendament dintre cele peste 40 depuse în Parlament. Deși Alianța pentru Unirea Românilor, una dintre formațiunile care au propus modificări, a criticat public legea, a anunțat că nu va depune moțiune de cenzură în următoarele trei zile – singura modalitate prin care legea ar fi putut fi respinsă.
Legea, considerată adoptată dacă nu este contestată la CCR
Dacă în termen de două zile legea nu este atacată la Curtea Constituțională de către parlamentari sau Avocatul Poporului, aceasta se consideră adoptată automat și merge direct la promulgare.
Sursă: RRA; foto: Agerpres.
Urmărește-ne și pe Google News
