[FOTO-VIDEO] Lucrări reluate la Catedrala Mântuirii Neamului. Care este stadiul grandiosului edificiu al BOR

Şantierul de pe Dealul Arsenalului şi-a intensificat ritmul după Sărbătorile Pascale, edificiul grandios fiind gata în proporţie de 70%. Lucrările de la „Catedrala Naţională“ au ajuns la nivelul arcelor şi balcoanelor.

Şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, asimilată unei Catedrale Naţionale, a fost reluat cu şi mai multă râvnă la începutul săptămânii, după pauza făcută de Sărbătorile pascale. Patriarhia Română a anunţat că peste 250 de muncitori lucrează zilnic la înălţarea locaşului de cult „la care se întrevăd deja elementele de arhitectură specifice unei biserici ortodoxe“. Catedrala este gata în proporţie de 70%, actualmente lucrându-se la arce şi balcoane. „Pe Şantierul viitoarei Catedrale Patriarhale, după sărbătorile pascale lucrările au fost reluate şi ritmul intensificat. În prezent, majoritatea lucrărilor se desfăşoară între cotele de înălţime +27 şi +45“, a transmis trustul de presă al Patriarhiei Române.

Calendarul lucrărilor
Până în decembrie 2016 vor fi încheiate lucrările de zidire la nava principală şi balcoanele interioare până la cota +45 metri. În 2017 începe lucrul la turle, acoperiş şi pictură. Biserica Ortodoxă Română speră să sfinţească altarul, iar catapeteasma să fie pictată pentru serbarea a 100 ani de la Marea Unire, la 1 Decembrie 2018. Toată pictura catedralei trebuie să fie gata până în 2024, iar după aceea începe construirea clădirilor anexe şi a parcului de 5 hectare. „Patriarhia Română le mulţumeşte tuturor celor care au înţeles importanţa acestui proiect şi îl susţin prin donaţiile lor“, a transmis BOR, făcând un apel totodată la campania de donare a cotei de 2% din impozitul pe venit. Termenul limită pentru depunerea formularelor este 25 mai.
„Catedrala Naţională“ din Bucureşti, comparată cu cea din Washington

Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc din data de 11 februarie 2016 a echivalat denumirea Catedrala Mântuirii Neamului cu denumirea „Catedrala Naţională“, după modelul Catedralei Naţionale din Washington, construite în 1990. Aceasta are o lungime de 157,5 metri, o lăţime de 88 metri şi o înălţime de 92 metri, fiind construită parţial cu sprijinul financiar al Guvernului SUA – subliniază BOR. Prin comparaţie, catedrala din Bucureşti are lungimea de 126,10 metri, lăţimea de 67,70 metri, iar înălţimea de 120 metri.

catedrala

Alte caracteristici ale Catedralei Naţionale: amplasament Calea 13 Septembrie nr. 4-60, Sector 5, Bucureşti, pe Dealul Arsenalului, în spatele Casei Poporului; suprafaţa totală a terenului: 110.000 mp; aria construită la sol totală = 13.668,5 mp; aria desfăşurată construită totală = 52.529,2 mp; aria utilă totală = 36.897,96 mp; spaţiul principal de la cota +0,00 (pronaos şi naos) permite amplasarea a 1000 de scaune pentru participanţii la slujbe. Costul catedralei la stadiul roşu-gri a fost estimat la circa 100 milioane euro.

Dorinţa regilor
Ierarhii au explicat că ridicarea unei astfel de catedrale grandioase a fost dorită chiar de Regele Carol I, precum şi de succesorul său, Regele Ferdinand. „Regii României Carol I şi Ferdinand au iniţiat şi au susţinut proiectul construirii unei noi Catedrale în Bucureşti. Catedrala nouă este prin excelenţă Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român şi pentru organizarea lui într-un stat independent – România“, a precizat BOR, pe site-ul dedicat – catedralaneamului.ro. Legat de numele catedralei, Patriarhia a explicat: „Aici, mântuirea are sens de izbăvire sau eliberare, deoarece după anul 1918 denumirea avea înţelesul de eliberare a românilor de sub stăpâniri străine“.

„Construirea Catedralei Mântuirii Neamului sau a Catedralei Naţionale este un vechi proiect de peste 130 ani. Îndată după Războiul de Independenţă din anii 1877-1878, când bulgarii au decis construirea Catedralei Alexandru Nevski din Sofia, ca jertfă de recunoştinţă faţă de soldaţii căzuţi pentru independenţa Bulgariei de sub Imperiul Otoman, şi în ţara noastră o serie de personalităţi au susţinut un proiect asemănător. După proclamarea României ca regat în anul 1881, Regele Carol I a conceput un vast plan de modernizare a ţării şi instituţiilor ei. În cadrul acestui plan, construirea unei catedrale naţionale în capitala ţării avea un loc central“, a afirmat Preafericitul Daniel, cu ocazia Zilei Regalităţii serbată la 10 Mai. Un buget de 5 milioane lei aur a fost alocat de Statul român pentru acest edificiu, ceea ce reprezenta 5% din bugetul ţării, stabilind pentru edificarea catedralei o perioadă de cinci ani. Dar proiectul nu a fost realizat niciodată.

Loc de veci pentru episcopi

 

Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, promulgată de Regele Carol în vara anului 1884 a fost pusă în aplicare după 126 ani, când, în 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 a demarat construirea noii catedrale. Locul a fost sfinţit încă din 29 noiembrie 2007 de către Patriarhul Daniel. În calitate de episcop-ctitor, Preafericitul Daniel va avea dreptul la un loc de veci în catedrală, aşa cum şi-ar fi dorit şi predecesorul său Teoctist Arăpaşu. Acesta a fost înmormântat în 2007, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, ce a fost ctitorită în anul 1656 de voievodul Constantin Şerban Basarab al Ţării Româneşti. Într-o declaraţie dată la acel moment, episcopul vicar patriarhal Vincenţiu Ploieşteanu mărturisea că patriarhul Teoctist şi-ar fi dorit foarte mult să fie înmormântat în Catedrala Mântuirii Neamului. Cum acest lucru nu s-a putut realiza, sicriul va fi mutat atunci când catedrala va fi ridicată. „Iniţial, costurile lucrărilor la roşu-gri, au fost estimate la 100 de milioane de euro. După ce au fost reevaluate calculele, odată cu finalizarea lucrărilor din subteran, costurile au scăzut cu 20 de milioane de euro. Astfel că estimăm ca în final suma să fie de 80 de milioane de euro“, a declarat părintele Constatin Stoica, fostul purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, în 2014, pentru Mediafax.

Sursa: adevarul.ro

De același autor

Related Articles